Descentralizarea prin alţi ochi

Imaginaţi-vă un stat în care toate merg. În care te duci la ghişeul de informaţii şi toată lumea zâmbeşte, în care primeşti toate informaţiile şi alte câteva în plus ce te-ar ajuta în demersurile tale. Ţi-ar da idei noi şi folositoare, te-ar pune pe gânduri şi ai spune, da, chiar a fost o interacţiune plăcută cu statul român.

În care fondurile ar fi la îndemâna oricui ar avea o idee de afacere, mică şi profitabilă. În care nu ar trebui să te gândeşti din avans că e imposibilă şi pe care nu ai bănui că a fost evaluată greşit, măsluit, politic, răutăcios, în care nu i-ai bănui pe cei care au luat finanţarea că au pile, relaţii, cunoştinţe.

Imaginează-ţi că moldovenii nu i-ar mai înjura pe olteni şi că ardelenii nu i-ar mai injura pe toţi restul. Ar fi o solidaritate crescută din bunăstare, din eficienţa economică provenită din principiul subsidiarităţii, acela că decizia economică, socială sau politică trebuie luată cât mai aproape de cetăţeanul afectat.

Imaginaţi-vă că românii nu ar mai trăi în blocurile acelea comuniste, închişi parcă în cutii de chibrituri, ci ar avea toţi case de vacanţă la munte şi apartamente spaţioase în clădiri noi, iar majoritatea ar juca ping-pong în timpul liber şi ar citi Dostoievski.

Imaginaţi-vă că românii în sfârşit vor putea lua deciziile în comunităţile lor, nu vor mai bârfi vecinul că e corupt sau că nu are şcoală destulă. Că a fost securist sau că a furat de la stat în anii 1990. Lumea s-ar gândi la treburi mai simple, pozitive, ar compara comunitatea lor cu una din altă zonă a ţării în cunoştinţă de cauză, ar lua deciziile cu siguranţă de sine, şi ar dormi noaptea fără frică de închisoare. Media nu ar mai avea titluri senzaţionale. Ar exista cooperare şi în afara familiei sau clanului.

Imaginaţi-vă o societate în care toţi merg de drag la muncă, dacă vor, şi în care toată lumea economiseşte bani pentru bătrâneţe.

Imaginaţi-vă că veţi avea contact săptămânal cu politicienii, în care aceştia vă vor explica ce au discutat în guvernul federal românesc şi European, offline sau online, şi cine a fost pro si cine împotriva deciziilor. Apoi veţi discuta puţin de interesele celor care au votat pro şi contra şi toţi vor merge la o bere după aceea fără ca unii să nu meargă din motiv că nu îl suportă pe „cutărescu“.

Imaginaţi-vă o comunitate în care cinicii vor fi eliminaţi din grupurile sănătoase pe cale naturală sau vor fi nevoiţi să accepte valorile comunităţii. În care îţi va fi şi ruşine să vii cu idei negative de ordin penal sau contravenţional, pentru că nimeni nu îţi va mai juca jocul. Şi care, chiar dacă vor fi sceptici din prima la orice idee, vor fi convinşi pe parcurs că nu au motive de îngrijorare.

Imaginaţi-vă o societate în care toţi merg de drag la muncă, dacă vor, şi în care toată lumea economiseşte bani pentru bătrâneţe. În care nu vor mai exista agitaţi care îşi afişează ostentativ şi nesimţit puterea, că dacă vor exista, lumea îi va ignora în mod natural pentru că are ceva mai bun de făcut. În care corupţia nu va mai exista, pentru că nu va mai exista exercitarea puterii. Doar puterea exemplului fiecărei comunităţi, regiuni.

Şi dacă va trebui să avansăm economic pentru a ajunge acolo, atunci guvernarea actuală este doar primul pas către un drum lung. Însă, pentru a ajunge acolo, trebuie eliminate partidele mari şi corupte din viaţa publică şi votat partide noi la viitoarele alegeri.