Despre aparenta lipsă de ideologie a USR

Uniunea Salvaţi România este somată să îşi asume o ideologie. Să spună o data a cui e şi pe ce jură. USR nu este intrebată ce crede despre ceva sau ce are de gând să facă într-un domeniu sau altul. USR este obligată să îşi aleagă o etichetă ideologică după care toţi să ştie ce o să facă fără să o mai întrebe nimeni nimic.

Pentru că a-ţi asuma o ideologie nu e simplu lucru ba chiar poate fi zdrobitor. Ideologiile astea sunt destul de puţine, sunt clasice (adică vechi) şi sunt foarte, foarte complete. Dacă ai zis libertarian sau social-democrat deja se ştiu despre tine mai multe decât ştii tu despre tine. Nici nu mai are vreun sens să te gândeşti ce ai de făcut pentru că cărţile odată deschise vor spune tot. Ce avem aici? Învăţământ? Ce sunteţi dumeavoastră? Libertarian. Gata, privatizare. Următorul? Ce sunteţi dumneavoastră? Social-democrat. Unde va doare? Nici nu mai contează. Mai multe investiţii de stat. Următorul. Odată ideologia gata, nu mai are sens să îţi pui probleme pentru că răspunsurile sunt chiar mai multe decât întrebările.

Aceste gnoze sunt, norocul nostru, academice iar problema României în acest moment nu ţine de centru-dreapta vs. centru-stânga. Ea ţine de mafia transpartinică de căpuşat bugete formată de PSD şi PNL. În România, în acest moment, ideologiile sunt nişte carcase goale umplute cu hoţi. Este în interesul lor primar să ne împartă în tabere şi să ne păcălească că ne luptăm pe principii şi idelogii în timp ce ei ne fură de nu ne vedem.

Altfel, la nivel popular, fiecare etichetă înseamnă altceva în funcţie de idiosincraziile fiecăruia. Teama USR de a îşi asuma o ideologie este şi o fugă de etichete. Rezultatul imediat al adoptării unei etichete este că unii te vor considera “de-al lor” şi te vor pupa iar alţii te vor arunca scârbiţi la “oponenţi”, adică la proşti. Dacă eşti de stânga sau de dreapta este îndeajuns pentru unii să întrerupă orice dialog cu tine. Spuneţi la o masa la terasa că sunteţi de dreapta sau de stânga şi uitaţi-vă la feţele lor. Nu vrei asta.

E, şi când nu vrei să zici cui te închini, acuzaţiile vor curge gârlă: că nu ştii ce vrei, că nu ai valori, că accepţi orice cât timp ţi-e bine, că eşti oportunist, politicianist de val nou. Dacă nu vrei să te exprimi pe un subiect toată lumea va bănui că de fapt crezi exact inversul a ceea ce se aşteaptă de la tine.

Oamenii care vin spre USR ştiu destul de bine ce vor: un program politic limitat axat în jurul unor priorităţi zero pentru România: anticorupţie prin transparentizare, eficientizare prin debirocratizare şi întoarcerea la cetăţeni şi problemele lor reale. Oamenii care vin spre USR ştiu bine că sunt multe lucruri care îi despart dar nu le consideră esenţiale acum. Ei sunt gata să îşi depăşească diferenţele, considerate secundare, pentru a lupta împreună pentru ceea ce consideră important. Ei ştiu că sunt prea puţini pentru a se împărţi după criterii fine ideologice. Dacă ne împărţim în centru-dreapta vs centru-stânga şi mai inventăm trei, patru criterii perfect rezonabile, nu mai ajungem nicăieri. Suntem din ce in ce mai mulţi cei care vrem să ne implicăm politic, dar nu suntem încă mulţi deloc.

Cred că ar trebui în primul rând să ne gândim la USR ca la un proiect pe termen scurt. El poate reuşi pe termen mediu şi lung, dar este mult mai eficient dacă ne gândim la el într-o prima etapă ca un proiect construit pentru toamna lui 2016. Este pentru prima oară când o formaţiune venită din societatea civilă poate intra în parlament cu cetăţeni implicaţi în politică mai mult decât cu politicieni.

USR îşi propune să fie adevărata opoziţie în Parlamentul României şi nu să facă guvernul. În mod optimist, USR îşi propune să influenţeze prin votul parlamentarilor săi viitorul guvern al României. Pentru asta nu este nevoie de un program exhaustiv pentru toate problemele României. În momentul în care ai Ministerul Muncii şi Ministerul Finanţelor, dacă eşti de centru dreapta sau de centru stânga s-ar putea să conteze. Dacă ce vrei să faci este să transparentizezi statul sperând că astfel vei scăpa de corupţie, eu zic că libertarian, cu ecologist, cu liberal, cu neo-stângist şi cine o mai fi pot sta foarte bine la masă. Si chiar că ar fi bine să stea.

Proiectul de ţară al României este Occidentul. Ştim asta de cel puţin două sute de ani. Noi nu suntem aici să revoluţionăm lumea, noi suntem aici ca să încercăm să ne apropiem cât mai mult de nivelul de civilizaţie la care au ajuns ţările occidentale. Mişcarea noastră nu e anti-sistemul global, ea este anti-sistemul românesc. Noi nu vrem să repăram dezechilibrele de ultima oră ale civilizaţiei occidentale, noi vrem să ajungem întâi acolo şi pe urmă le-om rezolva şi pe alea.

Avem nevoie să ne strângem în jurul unui proiect politic limitat, trei, patru chestii importante în acest moment pentru care să ne luptăm în campanie şi în parlament: anti-corupţie prin transparentizare, eficientizare prin debirocratizare şi regionalizare, economie de piaţă liberă fără actori corupţi şi stat, pro-globalizare, pro-UE, pro-NATO, incluziune socială, combaterea sărăciei extreme, reconstruirea comunităţilor locale şi aia e. USR va prezenta in curând un set de valori si un program politic construit in jurul acestor priorităţi şi îi va lăsa pe ceilalţi să spună ce ideologie e.

Urmează trei ani fără alegeri. În aceşti trei ani, USR are timpul să îşi găsească calea. Grupările din interiorul său pot rămâne unite într-o mişcare federativă sau pot merge separat. Parlamentarii USR pot vota în bloc pe temele pentru care au fost aleşi şi pot vota aşa cum îi îndeamnă conştiinţa pe celelalte teme. În parlamentul britanic, partidele îşi anunţă proprii parlamentari despre cum şi-ar dori ca aceştia să voteze prin trei grade de relevanţă: single-line whip unde parlamentarul este liber să facă cum vrea şi este doar informat de părerea partidului cât să se considere informat, two-line whip unde este rugat să voteze într-un anumit fel şi three-line whip, unde este somat să voteze cum cere partidul sub ameninţarea repercursiunilor.

Soluţii există ca să putem supravieţui şi într-o lume mai vagă dar poate mai bună.