Despre intenţia revizuirii textului constituţional

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

De ziua Constituţiei României, Preşedintele Klaus Iohannis a declarat faptul că procesul revizuirii legii fundamentale trebuie să fie făcut cu maximă responsabilitate pentru a avea o Constituţie modernizată.

Prin urmare, „orice demers de revizuire a Constituţiei trebuie realizat cu maximă responsabilitate, obiectivul fiind acela de a avea o lege fundamentală modernizată, care să permită construcţia unui edificiu statal puternic şi eficient”.

Ce menţionează legea fundamentală despre iniţiativa revizuirii Constituţiei României?

Potrivit articolului 150, alin. (1) „revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

(2) Cetătenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative”.

Articolul 151 din legea fundamentală menţionează care este procedura de revizuire a Constituţiei. Astfel:

„(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

(2) Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.

(3) Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire”.

Articolul 152 arată care sunt limitele revizuirii Constituţiei. Astfel:

„(1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.

(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război”.

Articolul 156 menţionează cum şi când se republică textul  constituţional.

„Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al Romaniei în termen de 5 zile de la data adoptării. Constitutia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare”.

Cine va declanşa procedura constituţională de a propune Preşedintelui României iniţierea revizuirii Constituţiei?

Cel mai probabil, Guvernul. Propunerea legislativă trebuie să cuprindă obiectivele revizuirii şi să fie asumată de de partidul de guvernământ şi transmisă spre examinare tuturor partidelor parlamentare, spre a realiza negocierea, în vederea stabilirii consensului politic.

Ce articole ar putea face obiectul revizuirii?

Cel mai probabil, Titlul I din Constituţie ar putea fi supus revizuirii care face trimitere la Teriroriu, care la articol 3, alin.  (3) menţionează faptul că „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe sunt declarate municipii”.

Prin urmare, revizuirea Constituţiei s-ar putea axa pe articolul 3, alin. (3), iar rezultatul ar consta în inserarea în textul constituţional a regionalizării. Astfel, odată ce propunerea de revizuire este adoptată, principiile regionalizării vor putea fi înscrise în Constituţia revizuită şi referendată.

Înzestrate cu personalitate juridică, regiunile vor putea administra bugete şi reprezenta interesele cetăţeanilor. Pe de altă parte, reforma administrativă, însoţită şi de una electorală, va împărţi România în circumscripţii electorale regionale. Astfel, Senatul ar putea să devină exponentul intereselor economice ale regiunilor, iar Camera Deputaţilor să-i reprezente pe cetăţeni. Viitoarea reformă administrativă va necesita modificarea legii electorale, deoarece circumscripţiile electorale vor fi redesenate, în funcţie de mărimea regiunilor.

Având în vedere că anul 2020 va fi unul electoral, Guvernul minoritar PNL nu-şi poate asuma un astfel de proiect de revizuire a Constituţiei, deoarece modificarea legii fundamentale presupune un aranjament politic cu toate partidele politice parlamentare. Astfel, acordul de revizuire a Constituţiei trebuie să întrunească voinţa a 70% dintre parlamentari, senatori şi deputaţi.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite