Dezbatere. Cum vrea Parlamentul European să recupereze banii ascunşi în paradisurile fiscale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Europarlamentarul Cătălin Ivan este raportor al proiectului FOTO Eduard Enea
Europarlamentarul Cătălin Ivan este raportor al proiectului FOTO Eduard Enea

Paradisurile fiscale vor trebuie să semneze acorduri internaţionale care să le oblige să ofere informaţii este concluzia care s-a desprins dintr-o dezbatere organizată în Parlamentul European. Potrivit datelor, 2.800 de miliarde de euro, bani proveniţi din Uniunea Europeană, ar fi asunşi în offshoruri. Europarlamentarul Cătălin Ivan, delegat de PE să se ocupe de acest proiect, pledează pentru eliminarea secretului bancar în toate statele-membre.

Comisia de Buget a Parlamentului European a organizat, joi, prima dezbatere pe tema recuperării banilor scoşi în afara Uniunii şi taxarea marilor averi ascunse în paradisurile fiscale. La dezbatere au participat reprezentanţi ai Europol, Interpol, Moneyval, Comisia Europeană, Banca Naţională a României şi o firmă foarte activă de business intelligence din România, Keysfin.

"O parte din banii din paradisurile fiscale offshore şi din ţări cu jurisdicţii, cum este Bahamas, este posibil să fie recuperaţi, însă cel mai important este să ai contactele de la faţa locului, să ai pe cineva care cunoaşte bine partea legislativă, care să spună ce este de făcut. Este legal ca banii să fie recuperaţi şi statele respective sunt dispuse să ajute. Situaţia este una specifică de la caz la caz, iar legislaţia din statul respectiv trebuie să fie respectată. Întotdeauna există disponibilitatea creării unui contact cu persoana potrivită care poate sugera care sunt paşii de urmat", a spus Sebastian Bleys, coordonator anticorupţie şi crime financiare, Interpol.

"Este nevoie de presiune internaţională"

Iniţiativa îi aparţine europarlamentarului Cătălin Ivan, cel care a fost desemnat de către Comisia de Buget să se ocupe de acest proiect.

"Vorbim de lupta împotriva sărăciei. Care luptă împotriva sărăciei când cei mai bogaţi 1% din populaţia Europei îşi duc averile în străinătate şi nu plătesc taxe şi impozite? Mai mult, fac profituri şi mai mari pe care nu le impozitează nimeni, în timp ce toată sarcina fiscală — taxele şi impozitele — cad în sarcina celorlalţi cu venituri mici şi medii, care trebuie să susţină un aparat administrativ foarte important, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european. De aici, tensiunile din partea statelor membre care nu mai vor să dea bani la bugetul european sau vor să dea din ce în ce mai puţin", a explicat Ivan.

Eurodeputatul a dat exemplu Elveţia, care are o tradiţie istorică a secretului bancar şi care este dispusă să dea informaţii doar despre portofoliile mai mici de 50 de milioane de euro. "Tot mai multe offshore-uri sau paradisuri fiscale vor trebui să respecte nişte standarde internaţionale, să intre în acorduri internaţionale şi să ofere acces la informaţii. Nu este nimeni naiv să creadă că se va întâmpla mâine sau că marile bănci din Elveţia sau din alte zone ale lumii vor da acces foarte repede sau foarte uşor sau doar pentru că îi rugăm noi. Este nevoie de presiune internaţională, presiune inclusiv comercială din partea mai multor state în acelaşi timp, care să forţeze statele care au secret bancar să ridice acest secret bancar şi să dea acces la informaţii. Vorbim de spălarea banilor, de finanţarea terorismului, de fraudă fiscală, toate sunt procese internaţionale. Este nevoie de un efort global internaţional pentru ca aceste eforturi să aibă succes", a spus Cătălin Ivan, la Bruxelles.

Daniel Thelesklaf, director Financial Intelligence Unit Liechtenstein, a explicat că infractorii caută locurile lipsite de reguli. "Toate măsurile trebuie să fie adoptate la nivel  mondial. E un exerciţiu complicat îndelungat, epuizant, dar merită osteneala. Activitatea Parlamentului European este foarte utilă. Avem nevoie şi de resurse financiare. Aici, trebuie să lansez un apel, pentru că Parlamentul nu este doar o instituţie democratică, ci ia şi deciziile la nivel bugetar. Atunci când luaţi hotărâri în acest domeniu, aş dori să vă rog să vă asiguraţi că instituţiile care se ocupă de supraveghere au şi finanţarea necesară", a afirmat Daniel Thelesklaf, director Financial Intelligence Unit Liechtenstein. 

Potrivit datelor, aproximativ 2.800 de miliarde de euro, bani europeni, ar fi ascunşi în astfel de paradisuri fiscale.

Un procuror european

O altă temă de discuţie la nivelul Parlamentului European este înfiinţarea unei Procuraturi Europene, care va avea un birou central şi sucursale în statele membre.  "O Procuratură Europeană ar putea avea competenţe de urmărire şi ar putea să îi dea în judecată pe cei care sunt identificaţi. Un alt element îl reprezintă reforma Eurojust. Eurojust este o instituţie europeană, sediul este la Haga, şi este vorba de o instituţie cu competenţe de coordonare şi de cooperare, înlesneşte cooperarea judiciară între statele membre în cazul infracţiunilor transfrontaliere. Nu are competenţe de anchetă şi investigare, dar poate, la nivel transfrontalier, dacă două ţări investighează aceeaşi infracţiune, o pot face sub egida Eurojust", a spus Peter Csonka, adviser în cadrul DG Just.

Csonka a mai arătat că înfiinţarea unei Procuraturi Europene e un proiect foarte complex şi delicat din punct de vedere politic, pentru că va schimba felul în care sunt anchetate infracţiunile. "Avem o structură cu un birou central şi sucursale, procurori în statele membre care cu toţii vor acţiona în interesul acestui procuror general european. Vor fi independenţi de autorităţile naţionale şi vor funcţiona în baza mandatului oferit de acest procuror european. Vor putea emite mandate de arestare europene, vor putea face percheziţii sau vor putea cere judecătorilor să intercepteze convorbirile telefonice. Vor avea acces la documentele firmelor, ale băncilor şi aşa mai departe", a mai explicat Peter Csonka. 

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite