Digitalizarea României, un obiectiv mai important ca oricând

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

O situaţie de criză cere readaptarea din mers a instituţiilor statului şi a mediului privat. Situaţia din prezent ne arată că acum, mai mult ca oricând, digitalizarea administraţiei din România e necesară. Să nu mai amânăm, acum e momentul schimbărilor necesare şi poate deveni şansa noastră.

Pandemia de coronavirus şi blocajul cauzat instituţiilor poate duce la un moment de reflecţie al autorităţilor. Mai precis, acestea ar trebui să găsească soluţii la întrebarea: cum ne organizăm activitatea astfel încât să fim eficienţi? Întrebarea vine în contextul în care cetăţenii nu mai pot merge fizic în instituţii, uneori pentru a depune celebrele dosare cu şine.

Gata! Cred că e momentul ca administraţia să încerce să nu se mai acopere de dosare. Pandemia de coronavirus poate fi un punct zero pentru administraţie, poate fi şansa noastră să ne modernizăm mai repede. Să fim mai eficienţi, iar legislaţia să fie clară şi predictibilă. Buna funcţionare a administraţiei ar avea un efect benefic direct asupra companiilor de stat sau private. La rândul lor, acestea vor accelera procesele. Traseul documentelor ar fi unul rapid, transparent şi fără sincope. Eliberarea avizelor sau a altor documente nu ar mai dura săptămâni, ci zile sau chiar ore, când e posibil?

Rezolvarea problemelor la doar câteva click-uri distanţă ne-ar ajuta enorm ca ţară. Iar digitalizarea cred că nu ar fi un proces dificil. Aşa cum suntem astăzi campionii lumii la viteza internetului pentru că atunci câţiva când am construit reţeaua naţională am sărit etape şi am folosit ultima tehnologie, aşa şi acum avem şansa să sărim etape şi să câştigăm ani prin procesul de digitalizare cu ultimele tehnologii folosite în lume. Avem şi suficienţi profesionişti care de multe ori lucrează impecabil pentru companii străine, dar nu poate au niciun proiect implementat la noi in ţară. Dovadă sunt sutele de români care lucrează în Silicon Valley sau start up-ul lansat de doi români - UiPath , devenit primul unicorn românesc şi companie globală în doar trei ani. Platforma acestui business, pornit de români, permite implementarea roboţilor software care execută procesele repetitive efectuate de angajaţi. Poate aici e soluţia. Nu ar mai exista atitudinea frecventă a aşa-zisei interacţiuni negative între contribuabil şi funcţionar.

O necesitate şi o şansă acum este să oferim cetăţenilor o identitate digitală, unde pe un card se pot cumula informaţii şi date despre identitate, sănătate, drepturi şi obligaţii fiscale şi multe alte opţiuni, această identitate digitală unică putând fi folosită ca unic instrument în relaţia cu toate instituţiile statului, chiar şi cu băncile dacă se doreşte.

 O asemenea identitate digitală care înlocuieşte documentele înseamnă: reduceri de costuri, reduceri de trafic în oraşe, reducerea poluării, optimizarea timpului,  deoarece nu mai trebuie să mergi fizic dintr-un loc în altul şi câştigi şi mai mult timp pentru tine sau pentru afacerea ta.

Un exemplu pentru stat ar fi marile companii din zone ale energiei electrice sau gazelor, cele care s-au adaptat foarte bine la context şi au digitalizat toată corespondenţa de documente, de la semnări de contracte până la rezolvarea majorităţii problemelor. Practic, tot circuitul a fost digitalizat, iar nevoia interacţiunii cu angajaţii companiilor a fost redusă substanţial.

Faptul că o serie de instituţii şi companii şi-au relocat imediat activitatea şi pot funcţiona online, este cea mai bună dovadă ca există capacitatea şi cunoaşterea şi doar viziunea şi voinţa procesului de digitalizare ne lipseşte.

Un exemplu de beneficiu concret al digitalizării ar fi operaţionalizarea obţinerii certificatelor de rezidenţă fiscală, unul din puţinele documente pentru care ANAF-ul cere prezenţa fizică. Dificultatea vine mai ales din faptul că documentul poate fi solicitat doar la sediul instituţiei din localitatea în care solicitantul are domiciliu fiscal. Dar, într-o piaţă a muncii devenită tot mai dinamică, numeroase categorii socio-profesionale îşi desfăşoară activitatea în diferite colţuri ale ţării, uneori la sute de kilometri de domiciliul fiscal. Pentru a răspunde provocărilor ridicate de actuala situaţie şi de evoluţia încă impredictibilă, statul are datoria de a crea cadrul prin care fiecare persoană să-şi desfăşoare optim activitatea. Mai mult, e important ca toate categoriile socio-profesionale să-şi poată recupera banii din piaţă, mai ales că de multe ori un aport important de venituri ale celor cu profesii liberale vin din alte state.

Noua perioadă a fost o provocare şi pentru instituţiile legislative, fie că a fost vorba de cele de la Bucureşti, fie că a fost cazul celor de la Bruxelles. Deşi mai lentă ca proces şi uneori cu oameni prinşi în ofsaid – cum a fost cazul deputatului trezit din somn, dezbaterea din Parlamentului României s-a desfăşurat în regulă. Nici nu mai spun de modul cum au decurs dezbaterile online la Bruxelles, unde noi, europarlamentarii, ne-am readaptat foarte bine la contextul dat. Până la urmă, această criză provocată de pandemie a dat un impuls digitalizării, devenită esenţială în acest timp.

În ultimii ani preşedintele Klaus Iohannis a vorbit în repetate rânduri despre faptul că deşi România excelează în anumite zone al IT-ului, digitalizarea economiei şi a administraţiei e foarte scăzută. Puşi în faţa unei noi situaţii, poate că guvernarea condusa de colegii mei, având în spate şi sprijinul Parlamentului, ar încerca să pună la punct un proiect devenit de interes naţional, fie că vrem, fie că nu vrem. Aşadar, cu dorinţă de a face un pas în faţă şi cu un plus de implicare a tuturor actorilor politici sunt sigur că proiectul digitalizării României va fi început într-un mod serios.

Digitalizarea ar aduce cu siguranţă un suflu nou într-un organism a cărui musculatură instituţională se mişcă astăzi prea lent. Avem un stat care de multe ori parcă gâfâie în urma antreprenorilor şi cetăţenilor care se mişcă mult mai alert. Un stat care, fiindcă nu ţine pasul, mai degrabă încetineşte iniţiativele care modernizează. Asta pentru că statul român continuă să se sprijine pe un schelet creat cu mai bine de 50 de ani în urmă – în ceea ce priveşte organizarea administrativ-teritorială, şi cu mult mai vechi în ceea ce ţine de centralismul său fundamental. De aceea, pentru ca suflul nou, gura de oxigen adusă de digitalizare, să energizeze cu adevărat societatea, comunităţile, economia, e imperativ să gândim concomitent o reorganizare administrativă a statului. Avem nevoie de un stat cu o coloană vertebrală mai suplă, avem nevoie să depăşim, prin reorganizarea administrativă a statului, starea de lentoare, uneori chiar rigiditate, care încetineşte cetăţenii, companiile, comunităţile.

Dar despre această atât de necesară reformă a statului român, într-unul din articolele care urmează.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite