Din partea cui candidează Meleşcanu?

Teodor Meleşcanu a demisionat din fruntea SIE şi va candida la Preşedinţie ca independent sau susţinut de un mic partid.

Teodor Meleşcanu a renunţat luni la conducerea spionajului românesc pentru a intra în cursa pentru Palatul Cotroceni, confirmând astfel un zvon ce trena de săptămâni bune. Decizia lui Meleşcanu de a demisiona din fruntea SIE a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu, care i-a înştiinţat pe preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului.

„Vă propun să luaţi act de demisia din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe a domnului Teodor-Viorel Meleşcanu şi să declaraţi vacantă această funcţie “, se arată în scrisoarea transmisă de şeful statului lui Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi lui Valeriu Zgonea, şeful Camerei Deputaţilor. Până la numirea unui nou director, SIE va fi condus de adjunctul Silviu Predoiu. Conform legii, directorul SIE este numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) la propunerea preşedintelui României, care este şi şeful CSAT.

Planul prezidenţial

Decizia lui Meleşcanu de a intra în cursa electorală a venit cu numai o zi înainte de termenul-limită pentru depunerea candidaturilor (23 septembrie), iar decizia este  surprinzătoare. Conform unor surse politice, planul prezidenţial al fostului director al SIE este următorul: să fie ales preşedinte, apoi, în 2015, să găsească un consens politic prin care să fie modificată ConstituţiA, în sensul în care mandatul preşedintelui să revină la patru ani. Astfel, Teodor Meleşcanu intenţionează să ocupe fotoliul de la Cotroceni numai doi ani, apoi, în toamna lui 2016, să fie organizate alegeri prezidenţiale concomitent cu cele parlamentare. Astfel, mandatul său ar urma să devină mai mult unul interimar, care se va întinde pe doi ani.

Deocamdată, Meleşcanu nu a oferit nicio informaţie oficială despre candidatura sa: dacă va fi independentă sau dacă va fi susţinut de un partid politic. În lipsa unor informaţii concrete, pe scena politică au apărut tot felul de zvonuri. De exemplu, Marian Muhuleţ, vicepreşedintele BEC, a anunţat că un reprezentant al unei formaţiuni obscure, Partidul Dreptăţii Sociale, l-a sunat şi i-a spus că Teodor Meleşcanu va fi susţinut de acest partid la prezidenţiale. Meleşcanu nu a confirmat însă această ipoteză.

Partidul Dreptăţii Sociale, o formaţiune cu doctrină teoretică de stânga, este condus de un fost parlamentar PSD, cu trecut controversat. Este vorba de Traian Rece, fost senator şi trezorier PSD la sfârşitul anilor  90. Traian Rece a fost implicat în una dintre cele mai mari reţele de rambursare ilegală a TVA-ului demontată de poliţişti în anul 2000. Peste 50 de miliarde de lei vechi au ajuns ilegal în buzunarele unor patroni bucureşteni, printre care şi Rece, care, însă, nu a ajuns să fie condamnat la închisoare.

Şi în privinţa semnăturilor trenează un semn de incertitudine. Spre exemplu, coloneLul rezervist Mircea Dogaru a intrat în direct la Realitatea TV şi a pretins că  Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, condus chiar de el, a pus umărul la strângerea celor 200.000 de semnături. Dogaru a susţinut protestele antiguvernamentale din iarna anului 2012, pentru ca în vară, în timpul suspendării preşedintelui Traian Băsescu, să susţină desfiinţarea Curţii Constituţionale, a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie ( DNA).

PNL nu l-a vrut

Teodor Meleşcanu ar fi vrut, totuşi, să candideze din partea PNL, partid care l-a propulsat în funcţia de director SIE.  „Am spus că am disponibilitatea să fac mai mult, pentru că am o experienţă, ministru de Externe, Apărare, Justiţie. În acelaşi timp, am spus că ar fi fost o preferinţă dacă mi se făcea o propunere din partea colegilor mei liberali. Dacă mi se face o asemenea propunerea, o voi examina cu toată atenţia şi, în funcţie de disponibilitatea pe care mi-am manifestat-o deja, de a contribui cu ceva mai mult decât am făcut-o până acum la evoluţia României, voi lua şi această decizie“, spunea Meleşcanu în luna august la Adevărul Live.

Însă liberalii l-au desemnat pe Klaus Iohannis şi n-au mai avut nevoie de serviciile lui Meleşcanu, care, până la urmă, a mers pe mâna unui partid necunoscut. Cu toate acestea, mai multe voci din zona politică insistă că Meleşcanu ar fi rezerva perfectă pentru  Iohannis, în caz că neamţul ar pierde procesul de incompatibilitate cu ANI.

Biografia, pe scurt

Cariera lui Teodor Meleşcanu se confundă, practic, cu diplomaţia. A fost diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, în perioada 1966-1990, unde a fost promovat succesiv de la gradul de ataşat până la cel de ambasador. După Revoluţie a devenit  subsecretar şi Secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1990 -1991 şi ministru al Afacerilor Externe în perioada 1992-1996, în Guvernul Văcăroiu, în timpul regimului Iliescu. Şi-a continuat cariera ministerială în zona siguranţei naţionale, fiind ministrul Apărării în perioada 2006-2008 şi ministru interimar al Justiţiei în 2008A mai fost senator de Prahova timp de trei mandate. După numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu în fruntea Guvernului, în februarie 2012, a fost numit de preşedintele Traian Băsescu director al SIE.

Citeşte şi:

Teodor Meleşcanu a demisionat din fruntea SIE şi „se încălzeşte“ pentru Cotroceni

Directorul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) a demisionat astăzi din funcţie, urmând să se înscrie în cursa electorală pentru Cotroceni.

Alegeri prezidenţiale: Teodor Meleşcanu vine la spartul târgului

Directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, şi-ar putea anunţa luni candidatura la alegerile prezidenţiale. Deocamdată, din postura de independent. Ulterior, la nevoie, l-ar putea înlocui chiar pe Iohannis.