Politică

articolul anterior articolul urmator

Din psihologia poporului român

35
9 Jan 2017 15:39:51
Mihnea Dumitru

Românului nu-i place tovărăşia. El vrea să fie de capul lui. Stăpân absolut la el în casă. Cu o părticică de proprietate cât de mică, dar care să fie a lui. Din această cauză el înclină puţin spre anarhie.

Acest individualism românesc însă nu implică spiritul de iniţiativă în viaţa economică şi prea puţin spiritul de independenţă în viaţa politică şi socială, cele două însuşiri prin care se caracterizează individualismul popoarelor culte apusene şi care constituie sufletul burghez.

(...)
 
Individualismul românesc este, prin urmare, de altă natură de cum este acela cunoscut în Apusul european.

În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieţii sociale şi economice, este creator de instituţii, pe când individualismul românesc este o simplă reacţie subiectivă, un egocentrism, sub influenţa factorului biologic ereditar. Dacă, cu vremea, acest individualism românesc poate fi educat şi transformat într-un individualism creator de instituţii, este o altă chestiune.
 
Educaţia şi transformarea nu se pot opera decât sub influenţa factorului spiritual. Trebuie mai întâi realizată o voinţă unitară a sufletului românesc, care să-şi facă un ideal din sufletul burghez, şi sub conducerea căreia să se facă educaţia şi transformarea individualismului subiectiv într-un individualism instituţional. Nimeni nu poate prevedea dacă această voinţă se va realiza prea curând; ceva mai mult: dacă se va realiza vreodată.
 
(...)
 
Pe terenul vieţii politice, acordul este foarte vag. La noi este un fapt recunoscut că legile, care sunt obligaţii contractate prin reprezentanţii majorităţilor cetăţeneşti, nu se respectă. Nu se respectă nici de cei care le fac, nici de cei pentru care se fac. 
 
În principiu, s-ar putea zice că nerespectarea legilor, acolo unde se constată, este datorită educaţiei cetăţeneşti necomplete. Acesta nu este cazul la noi. La noi, nerespectarea legilor este o manifestare directă a individualismului subiectiv. Românul consideră nerespectarea legii ca un titlu de mărire şi de putere. 
 
Pe terenul vieţii economice, acordul este şi mai vag. Libera concurenţă nu este câtuşi de puţin intrată în moravurile poporului nostru. Românul cere beneficii pe baza dovezii că este român. În nici o altă ţară nu se respectă aşa des expresiile: fiu al poporului, fiu al ţării... Sunt fiu al ţării, deci trebuie să am o parte la beneficii. Vechiul descendent al răzeşilor, ca unul ce are în sânge milenara aşezare a satului pe spiţele de rudenie, îşi cere dreptul ce i se cuvine la moştenire. 
 
Nici pentru viitor să nu ne facem iluzii, în ceea ce priveşte adaptarea sufletului românesc la libera concurenţă. Subiectivitatea caracteristică acestui suflet se va împotrivi întotdeauna.
 
(...)
 
Ruşine nu este pentru poporul care se ştie deosebit sufleteşte de popoare glorioase şi puternice, dar este ruşine pentru poporul care n-are curajul să-şi cunoască firea şi destinul.
 
CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU
PSIHOLOGIA POPORULUI ROMÂN
1937

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

35 Comentarii

Mihai Muresan
9.01.2017, 16:10:28

Hai sa povestim povesti. In niciun caz psihologia ardeleanului nu se aseamana cu cea a regateanului sau a moldoveanului. Pe alte vremuri, cei care studiau etnopsihologia faceau astfel de re,marci. Azi este interzis sa faci diferente etnice, desi toata lumea stie ca nu suntem la fel. Vad ca nevoia de a stabili coordonatele morale, culturale si psihologice ale poporului roman, are o traditie istorica demna de cauze mai bune si de moravuri la fel de vechi. Amu sincer sa fiu, nu este deloc surprinzatoare preocuparea unora pentru astfel de probleme in Romania de astazi unde "mandria de a fi roman" este perfect compatibila cu un agresiv vestocentrism, intreținut de alesii neamului, in scop politic, desigur.

0 (6 voturi)
costea petre
9.01.2017, 17:35:22

Cred ca analiza prezenta este una suerficiala. Superfciala este si viziune romanului privind nevoia izolarii avutului propriu intr-o paradigma autarhca. Nu poti avea un avut individual consistent dezvoltandu-l autarhic, asta este o viziune de un indiviualism primitiv, legata de faptul ca economia romaneasca nu a luat forma industriala, in 1938 existau germeni de industrie sanatoasa in Romania, dar a venit razboiul, urmat de bosevism si au distrus acesti germeni. Industria romaneasca bolsevica a fost un surogat de industrie, o falsa industrie, care pusa in situatia de a se integra intr-o piata libera, dirijata de principii economice, nu a facut fata. Nu au facut fata nici economia celorlalte state bolsevice, dar, sigur, a noastra a facut fata cel mai rau, din cauza, pe de o parte, a lipsei traditiei industriale, printr-un decret taranii, majoritari la noi, au fost facuti "muncitori", care nu au stiut sa lucreze industrial, pe de alta parte, structura economiei dirijate a fost facuta catastrofal. Din alt punct de vedere, nu se poate dezvolta o bunastare decat intr-o societate sanatoasa, integrata pe principii sociale de interdependenta sanatoasa, unde onestitate, iar nu cancerul social numit "smecherie", este regula, iar grija pentru mediul social sanatos, care se numeste civism, este cel care regleaza relatiile socio-eonomice. Or la noi civismul este dispretuit, iar cei care il clameaza sunt considerati "fraieri".

0 (2 voturi)
Muntean Aurelian
9.01.2017, 18:30:43

De 2000 de ani lumina Precum minerii care stau blocati in mina Romanii duc o viata intrauterina. Stefan,Vlad,Mihai Viteazul Au vrut sa schimbe ptr noi macazul, Insa romanii insista sa revina In viata intrauterina. Of ce destin feeric! De secole te afli-n intuneric! Doamne fereste sa scoti capul la lumina Mai bine duci o viata intrauterina.

+3 (3 voturi)
Stefanescu Marian
9.01.2017, 19:04:17

Ehei,pe vremea lui Rădulescu-Motru drama sufletului românesc nici nu era aşa de mare ca azi.De bine de rău era un sistem de norme morale care funcţiona.Ba,după 1848,chiar s-a reuşit ca pe baza şcolarizării populaţiei şi a importurilor de relaţii şi instituţii apusene să se orienteze sufletul românesc către un sistem de norme sociale acceptate.Asta a permis o înlocuire parţială a relaţiilor sociale de tip feudal cu norme,legi,valori şi relaţii sociale de tip capitalist. Azi situaţia este mult mai tristă.Relaţiile de sociale şi morale comuniste au dispărut şi nimic alceva nu a fost pus în loc.Sufletul românesc NU mai are un sistem de valori şi norme morale care să lege indivizii între ei.De aici,anarhia din suflete se transferă în anarhie socială şi până la urmă în sărăcie.Ca părere,în ultimii 27 de ani România a parcurs cea mai oribilă perioadă din întreaga ei istorie. Poate ne-ar trebui măcar o ALTĂ intelectualitate care măcar să pună problema valorilor societăţii româneşti şi chiar să fixeze un set de valori.Să nu uităm,poporul evreu "a fost legat" ca naţiune de cele "10 porunci" ale lui Moise. Dar noi nu avem azi un Moise.....

+2 (2 voturi)
Paun Al
9.01.2017, 21:04:22

Dupa cum vedeti , mai nimeni nu-i dispus sa analizeze rational , logic , "la rece " concluziile lui CR-Motru . Pentru ca nu suntem obsinuiti sa vedem lucrurile la nivel de colectivitati, mici , sau mari , in afara de familia noastra . Cele mai evolutate forme de organizare si care au succes la noi sunt grupurile de interese . Politice , religioase, de infractori ... Restul populatiei este atomizata , fara un singur principiu moral , fara un singur scop , pentru care sa lupte ca acel principiu , sau acel scop comun al romanilor sa existe in societatea in care traim . Cum ne manifestam in aceste colectivitati romanesti , cat de mult ne pasa de ce se intampla dincolo de poarta curtii noastre ?

Vezi toate comentariile (35)