Dincolo de palton, despre vizita Preşedintelui Iohannis în Franţa

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Iohannis si Hollande

Dincolo de un incident inexistent de protocol, o secvenţă de câteva secunde care nu a apărut deloc în presa franceză, dar care a fost pe prima pagină a tuturor ziarelor româneşti, vizita Preşedintelui Iohannis în Franţa merită o analiză detaliată. A fost o vizită densă, care a cuprins întâlniri cu preşedintele, cu primul ministru şi cu alţi oficiali de rang înalt. O vizită încântătoare, cu mesaje pozitive pe mai multe paliere:

- Cultură: ne-am scuturat de praf blazonul francofon. Avem un preşedinte cu aptitudini culturale, care i-a încântat pe francezi vorbindu-le despre frumuseţea culturii lor şi promitându-le că işi va perfecţiona cunoştinţele de limba franceză. Paideia la nivel înalt, asta da noutate. Legătura culturală  fundamentală şi fondatoare cu Franţa a fost o parte importantă şi a mesajului lui Hollande. Am cam uitat acest lucru, avem un motiv în plus să ne reamintim.

- Romi si alte clişee: un subiect întotdeauna delicat, tratat într-o manieră elegantă dar evazivă. Hollande şi-a afirmat sprijinul pentru o integrare mai bună a acestei minorităţi în România. Să zâmbim moderat, romii care sunt deja in Franţa sunt mai degrabă problema guvernului francez. Iar pentru asta s-au spus cuvinte frumoase despre poliţiştii români care îi sprijină pe cei francezi în integrarea unei părţi a romilor noştri în cultura lor legislativă. Preşedintele nostru a formulat impecabil: „Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală.” În concluzie, să „combatem oricare discurs ce reduce o relaţie solidă la clişee”.

- Militar: această vizită precede de puţin noua rundă de negocieri cu Rusia. Avem o frontieră importantă cu Ucraina, avem un rol important in NATO şi în UE. Ne-am reiterat poziţia clară legată de criza ucrainiană, o continuare şi o confirmare a politicii din ultimele mandate prezidenţiale. A fost şi întâlnirea dintre comandanţii a două armate aliate, un rol mai discret al preşedinţilor.

- Diplomatic: lobby pentru aderarea la spaţiul Schengen. Francezii au fost prietenii noştri la integrarea în UE dar au fost reticenţi în a ne sprijini mai departe. Au avut motivele lor, nu au fost singurii, sa sperăm că zâmbetele de acum vor fi mai eficiente decat răceala din perioada preşedintelui Sarkozy. S-au spus vorbe frumoase de sprijin pentru Republica Moldova, de asemenea o confirmare şi o continuare a politicii de integrare europeană a celui de-al doilea stat românesc din perioada preşedintelui Băsescu.

- Economie: avem nevoie de francezi şi ei au nevoie de noi. Proiectele economice comune merg bine, este însă loc de mult mai mult. Sunt multe de făcut, să purcedem atunci.

- Diaspora: Iohannis i-a încântat pe cei care au stat la coada în frig pentru victoria sa. Care este şi a lor. Le-a confirmat acest lucru, cu zâmbetul pe buze. Avem un presedinte care ştie să pună bine accentele, care işi alege cu mare grijă şi pricepere cuvintele. Un presedinte care le-a spus românilor din Franţa că „România este mai bună decît pare” si ne-a reamintit tuturor ca „Diaspora românească dă valoare Europei”. Aşa este, rămâne să ne punem mai mult în valoare şi în vedere.

În concluzie, avem în Franţa un partner pe care îl redescoperim şi care ne redescoperă. Care se va mobiliza pentru a sărbători centenarul statului modern român, pentru a face din acest moment „o punere în evidenţă a prieteniei dintre ţările noastre”.  Şi avem un preşedinte care ne reprezintă frumos. Sper să îl ajutăm sa (ne) devină şi reprezentativ

O notă pentru presa isterică din România, care a pus pe primele pagini incidentul inexistent cu paltonul. Când asta este tot ceea ce vezi dintr-o vizită oficială atât de densă şi de importantă, înseamnă că formatul de tabloid ţi-a întunecat minţile. Şi că ai o mare problemă de identitate şi deontologie. Pentru că în subsolul ştirilor trase la indigo: Senzaţional, Iohannis şi-a aruncat paltonul pe plafonul masinii, se ascund nişte gânduri foarte urâte: francezii ne tratează cu dispreţ, au făcut-o special, aşa merităm pentru că suntem prea prietenoşi, suntem naţiune de mâna a doua, etc. Îmi aduce cu groază aminte de o zi neagră de anul trecut când presa românească a vuit că un primar francez face greva foamei împotriva unui medic român din comuna sa. O zi întreagă de scandalizări şi victimizări, în urma unui articol tradus pe dos si preluat fără nici o verificare de aproape toată presa. Primarul făcea greva foamei împotriva autorităţilor franceze, pentru a păstra medicul român. Ceea ce a şi reuşit. Paltonul lui Iohannis va rămâne ca exemplu de isterie mediatică colectivă. Francezii ne-au tratat frumos, poate merită să ştergem clanţa. Cel mai sugestiv comentariu îi aparţine artistului grafic Dan Perjovschi, în fotografia care însoţeşte articolul. C'est une grand honte pour nous, ça.

Presa pe clanta
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite