Document CNSAS. Cum a refuzat Băsescu o şpagă de 30.000 de franci belgieni

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Traian Băsescu FOTO Tudor Iovu
Preşedintele Traian Băsescu FOTO Tudor Iovu

CNSAS a emis o nouă adeverinţă prin care arată că preşedintele Traian Băsescu nu a fost lucrător sau colaborator al Securităţii. Este pentru a patra oară când şeful statului primeşte o astfel de decizie în ultimii 10 ani. Din nota informativă scrisă de Băsescu la Securitate reiese că şeful statului, în calitate de reprezentant al NAVROM, a refuzat o şpagă de 30.000 de franci belgieni.

„Din conţinutul documentelor citate, nu rezultă că persoana verificată ar fi vizat «îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului»", se arată în adeverinţă. Verificarea preşedintelui Traian Băsescu s-a făcut ca urmare a unei cereri formulate de ziarul „Ring”, care aparţine trustului de presă condus de Robert Negoiţă, vicepreşedinte PSD şi primar al Sectorului 3.

Ca suport de studiu, CNSAS a avut în vedere două note informative scrise de Traian Băsescu la Securitate, în calitate de reprezentant al NAVROM în Belgia şi Olanda. În cuprinsul primului dosar sunt consemnate tratativele duse în cursul lunii mai 1988 de către reprezentantul NAVROM cu o anume firmă G, care deţinea monopol absolut al aprovizionării navelor româneşti cu piese de schimb, dar şi cu alimente, ţigări şi băuturi.

Băsescu a refuzat şpaga

În nota informativă redactată acum 26 de ani, Băsescu descrie întâlnirea pe care a avut-o cu directorul firmei G. „Pe data de 11.05.1988, am fost invitat la un restaurant de dl. R - directorul şi proprietarul firmei G. Dl. R. mi-a făcut o amplă prezentare a relaţiilor vechi ale firmei sale cu NAVROM, exprimându-şi dorinţa continuării relaţiilor şi solicitându-mi în acelaşi timp exclusivitatea pentru firma sa, a aprovizionării cu piese şi echipamente (urmărea eliminarea firmei N.), sens în care se arăta dispus a face investiţii pentru stocarea unor importante cantităţi de piese“, se arată în sursa citată. 

În cursul acestor negocieri, Băsescu povesteşte cum a refuzat din partea firmei G o şpagă de 30.000 de franci belgieni. „În final, dl. R mi-a oferit suma de 30.000 Bfr pe care i-am refuzat în modul cel mai politicos, precum şi posibilitatea de a apela la firma G., dacă doresc să înlocuiesc mobilierul din locuinţa închiriată, cu un mobilier nou, mai funcţional şi modern. L-am asigurat că voi apela la el dacă voi dori să schimb mobilierul. (Vă informez că în mod cert nu voi simţi această nevoie, iar dacă voi schimba locuinţa, ca urmare a necesităţilor de spaţiu şi condiţii de confort minime, o voi face în baza drepturilor legale aprobate de DTN)“ , scria Traian Băsescu în nota informativă pentru Securitate.

Trei decizii cu aceeaşi sentinţă

Hotărârea CNSAS reconfirmă deciziile anterioare date de CNSAS privind necolaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea. Prima pronunţare a CNSAS care l-a vizat pe Traian Băsescu a avut loc în 2002, când acesta era primar al Capitalei, iar verdictul a fost negativ. În 2004, când Traian Băsescu se pregătea să fie preşedintele României, a solicitat CNSAS reverificarea propriului dosar de Securitate, în urma acuzaţiilor care i-au fost aduse de Mugur Ciuvică, pe atunci purtător de cuvânt al Acţiunii Populare. În 2006, Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, a sesizat CNSAS pentru a verifica eventuala relaţie cu fosta Securitate a actualului preşedinte, Traian Băsescu, iar răspunsul CNSAS a fost tot negativ.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite