Domnule ministru Florin Cîţu, de ce nu respectaţi legile ţării?

Dorinţa de a „scăpa” de PSD nu este un motiv pentru actuala putere să nu respecte legile ţării. De fapt, alegătorii decid cine va intra în viitorul parlament, nu actuala putere. Actualii guvernanţi trebuie să se comporte în aşa fel încât să demonstreze alegătorilor  că merită să guverneze după alegerile parlamentare. Una dintre dovezi ar fi respectarea actualei legislaţii, condiţie pe care  ministrul Cîţu nu o respectă.

Care vor fi costurile la alegeri dacă actuala putere ia decizii greşite? Vom vedea şi ei şi noi.

Ce legi nu respectă ministrul Florin Cîţu

Legea responsabilităţii fiscale, Legea 69/16 aprilie 2010.

Articolul 48. Cu cel puţin 60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare, Guvernul va publica pe site-ul propriu un raport privind situaţia economică şi bugetară.

Articolul 49. Raportul privind situaţia economică şi bugetară la încheierea mandatului Guvernului trebuie să conţină următoarele informaţii:

a) estimarea veniturilor, cheltuielilor şi soldului bugetului general consolidat pentru anul financiar curent, detaliate în clasificaţie economică şi pe bugete componente ale bugetului general consolidat;

b) prognoza indicatorilor macroeconomici şi a altor ipoteze economice care au stat la baza elaborării estimărilor prevăzute la lit. a);

c) analiza cu privire la riscurile, cuantificate acolo unde este posibil, care pot avea un efect asupra perspectivelor bugetare, inclusiv orice alte angajamente ale Guvernului care nu sunt incluse în prognozele fiscale, precum şi informaţii privind pierderile şi plăţile restanţe ale companiilor cu capital majoritar de stat;

60 de zile înaintea organizării alegerilor parlamentare ar fi însemnat 6 octombrie. A văzut cineva acest raport? De ce nu respectaţi legea, dle ministru Florin Cîţu?

Legea transparenţei decizionale. Este vorba de Legea  nr. 52 din 21 ianuarie 2003, privind transparenţa decizională în administraţia publică. Ministrul Florin Cîţu nu vrea să pună în dezbatere publică proiectul Legii bugetului pe anul viitor, deşi este o lege extrem de importantă, care va afecta viaţa cetăţenilor în anul 2021.

Ministrul Cîţu a invocat un art din Legea Finanţelor Publice, art 35^1, introdus prin OUG 47/1 septembrie 2012:

Art. 35^1 În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul: a) Ministerul Finanţelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituţia României, republicată; b) după însuşirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare şi de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1), acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăşi data de 31 decembrie a anului în curs.

Trecem peste faptul că premierul Orban a anunţat deja că proiectul legii bugetului de stat pe 2021 va fi dezbătut şi adoptat între Crăciun şi Anul Nou, aşa cum a făcut şi PSD, în câteva ocazii. Dacă instalarea noului parlament se face pe 22/23 decembrie, formarea Comisiilor parlamentare încă 2-3 zile, instalarea noului guvern încă o zi-două, e clar că dezbaterea unei legi de asemenea importanţă, în 3-4 zile, va fi o mascaradă. Cel mai probabil va fi amânată pentru lunile ianuarie-martie.

Ministrul Florin Cîţu confundă acest calendar din Legea Finanţelor Publice , cu prevederile din Legea transparenţei decizionale:

Articolul 7 (2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.

Articolul detaliază modalităţile în care se derulează dezbaterile publice, preluarea observaţiilor şi propunerilor, analizarea lor, etc.

Articolul 15. Constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii, fapta funcţionarului care, din motive contrare legii, nu permite accesul persoanelor la şedinţele publice sau împiedică implicarea persoanelor interesate în procesul de elaborare a actelor normative de interes public, în condiţiile prezentei legi.

Rezultă că schimbarea calendarului privind adoptarea Legii bugetului de stat, în anul alegerilor parlamentare, nu exonerează guvernul de supunerea în dezbatere publică a proiectului de buget pe anul următor. Când se va întâmpla acest lucru? Cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înaintea „supunerii spre avizare de către autorităţile publice”. Faptul că noul guvern va fi instalat, probabil,  abia pe 23-24 decembrie, nu înseamnă că un proiect de lege de asemenea importanţă nu trebuie depus în dezbatere publică cu mai mult de 30 de zile înaintea intrării în procedurile legale de avizare, dezbatere şi aprobare. Adică în luna noiembrie, cât mai devreme posibil.

Contextul adoptării Legii bugetului de stat pe 2021

Situaţia precară a finanţelor României era clară încă din 2019. Iată ce document a scos de la sertarul Ministerului Finanţelor Publice dl ministru Florin Cîţu, şi prezentat într-o postare pe facebook.

Conform documentului la care a avut acces dl ministru Cîţu, în octombrie 2019 a avut loc la Bucureşti o întâlnire a Grupului Băncii Mondiale şi FMI cu partea română, reprezentată de Mugur Isărescu şi de un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor Publice. În urma discuţiilor au fost identificate o serie de riscuri care trebuie adresate cu prioritate. Au participat dl Poul Thomsen, director FMI pentru Europa, reprezentanţii agenţiilor de rating, dna Isabele Grillo, de la Comisia Europeană.

Florin Cîţu ne spune şi care era „planul rezultat negociat de PSD în acea şedinţă, şi aprobat apoi de guvern”, fapt ce demonstrează gravitatea situaţiei financiare a ţării.

Iată planul de care ştie dl ministru Cîţu, rezultat în urma discuţiilor:

-reducerea cu 30% a personalului bugetar
- reducerea cu 20% a cheltuielilor primăriilor şi cheltuielilor judeţene
- privatazirea CEC şi EXIM BANK, cele două bănci de stat
- privatizarea companiilor din sectorul energetic
- privatizarea parţială a sistemului sanitar
- reducerea arieratelor companiilor de stat
- aplicarea OUG 109 pentru toate copaniile de stat şi regiile autonome
- îngheţarea salariilor în sectorul bugetar pentru 2 ani de zile. 

-prorogarea creşterii punctului de pensie din septembrie 2020 până în septembrie 2021.

Nu este de mirare că şefii PSD nici n-au vrut să audă de aşa un plan deşi, cum zice domnul Cîţu, fusese aprobat în şedinţa de guvern. Aşa că totul a rămas în zona secretă a deciziilor statului român, până când dl ministru Cîţu a decis să-l dea publicităţii.

Situaţia financiară actuală a României nu este mai bună, comparativ cu octombrie 2019. Apariţia pandemiei a dus la suspendarea restricţiei de a ne încadra într-un deficit bugetar de 3% din PIB, suspendare de care se agaţă guvernul României pentru a „face” un deficit bugetar de 8,6%, posibil mai mare, spre 10-11%. Da, dar banii împrumutaţi trebuie oricum returnaţi. Plus dobânzile aferente. De unde îi vom returna în anii următori? La această întrebare ar urma să răspundă Legea bugetului pe 2021.

Până în prezent, în lipsa proiectului de buget pe 2021 sunt neclare următoarele:

• Va mări guvernul taxe şi impozite în 2021? Responsabilii zic că nu. Atunci de unde bani suficienţi pentru cheltuielile statului?
• Va fi restructurat aparatul bugetar, pentru a economisi bani?
• Vom face un nou împrumut cu FMI? Guvernul spune cu jumătate de gură că nu. Totuşi, premierul Orban admite, într-un interviu pentru Europa Liberă,  „că nu exclude un anumit tip de acord”.
• Ce se va întâmpla dacă CCR va spune că legea privind mărirea pensiilor cu 40% trebuie respectată?
• Ce se întâmplă dacă România se va putea împrumuta doar la costuri exorbitante, pentru că institutiile creditoare îşi pierd încrederea ca România ar putea returna banii imprumutaţi?

Sunt foarte multe întrebări în care proiectul Legii  bugetului  pe 2021 trebuie să facă lumină.

Nu este corect ca actuala putere să ascundă alegătorilor ce-i aşteaptă după 1 ianuarie 2021. Publicarea proiectului Legii bugetului ar limpezi multe  întrebări la care cetăţenii au tot dreptul să ştie răspunsul înainte de alegeri. Altfel, vor interpreta că actuala putere le-a ascuns adevărul pentru a câştiga alegerile. Şi va dispărea încrederea între cetăţeni şi guvernanţi, încredere aşa de importantă în vremurile grele care ne aşteaptă.