Politică

articolul anterior articolul urmator

Dosarul Revoluţiei

7
11 Apr 2019 08:18:25
Mircea Morariu

Am scris o primă formă a editorialului „Este obligatoriu să gonim lupul“, apărut marţi dimineaţă pe blogurile „adevărul.ro“, duminică după-amiază, într-o camera de hotel din Satu Mare. Oraş în care ajunsesem spre a vedea un nou spectacol al Teatrului de Nord din localitate.

Mărturisesc că habar nu aveam, la ora respectivă, ce mare surpriză ne aşteaptă pe toţi în ziua următoare. E vorba despre anunţul procurorului general al României, dl. Augustin Lazăr, referitor la finalizarea a ceea ce îndeobşte numim Dosarul Revoluţiei. Dar şi la trimiterea în judecată a trei dintre cei consideraţi vinovaţi pentru morţii, răniţii şi mutilaţii de după data de 22 decembrie, ora 12.

Sigur, presa aservită puterii PSD-ALDE a avut imediat grijă să spună că dl. Lazăr recurge la o fumigenă. Că a scos din arhive ori din sertarul dosarul doar-doar va reuşi astfel să mai atenueze din scandalul în care însăşi domnia-sa este parte. Adică acuzaţia că ar fi oprit eliberarea din închisoare a deţinutului politic Iulius Filip pe vremea când era tânăr procuror comunist la Alba Iulia. Or, cum nu adevărul este în specificul şi formele de manifestare ale jurnaliştilor aflaţi în solda şi în serviciul puterii actuale, s-a uitat că dl. Lazăr făcuse mai demult anunţul în privinţa iminenţei încheierii dosarului cu pricina. Spre deosebire de alţi procurori generali, de „legendarul“ Dan Voinea, de pildă, dl. Lazăr şi-a ţinut promisiunea.

Îndată ce au aflat, măcar în mare, ce conţine rechizitoriul Procuraturii, au început să urle ca din gură de şarpe nu doar jurnaliştii plătiţi de PSD (de la cei de la Evenimentul zilei şi Cotidianul la cei de pe la TVR 1, Antena 3 şi România tv), ci şi trimisul în judecată Gelu Voican Voiculescu, directorul Institutului Revoluţiei Române (încă o bătaie de joc sinistră a PSD şi a numitului Dragnea Nicolae Liviu la adresa românilor) care a vorbit „sugrumat de indignare”, ori scăpatul ca prin urechile acului pe nume Roman Petre. Dl. Ion lliescu a preferat, probabil din motive de boală, să tacă, însă au vorbit în locul domniei-sale tot felul de avocaţi din oficiu. Adică vectorii de imagine ai PSD. Care prin felul primar, complet lipsit de tact şi inteligenţă în care şi-au mai dat o dată arama pe faţă, nu au făcut decât să confirme ceea ce scrisesem în editorialul cu pricina. Cu toţii s-au lansat în acuze şi imprecaţii la adresa d-lui Lazăr pe care l-au “ demascat“ că ar fi lupul travestit în piele de oaie.

Ni s-a spus că, în vreme ce domnii Iliescu şi Voican-Voiculescu mai-mai că nu şi-au dat viaţa pentru victoriei Revoluţiei (în realitate ei au pus la cale un angrenaj criminal al cărui scop era preluarea şi confiscarea puterii cu scopul păstrării ţării în sfera de interese şi putere a Moscovei care le ceruse ca totul să se limiteze la glasnost şi perestroika), dl. Augustin Lazăr ar fi rămas până la sfârşit de partea torţionarilor.

Sigur, aşa după cum scriam în comentariul publicat marţea trecută pe site-ul contributors.ro, nu mi se pare nimic rău în faptul că CNSAS a decis să îl mai verifice o dată pe dl. Lazăr. Se prea poate să fie însă vorba despre o operaţiune complet inutilă. Procurorii din perioada comunistă nu colaborau cu Securitate ape bază de angajamente. Lucrurile erau mult mai complexe. Aşa că era bine dacă domnii Iliescu, Voican-Voiculescu, Roman sau Cazimir Benedict Ionescu (astăzi membru al CNSAS), acceptau să lămurească intimitatea relaţiei dintre procurori şi puterea comunistă chiar în primii ani după Revoluţie. Trebuie spus însă că Rechizitoriul a cărui finalizare a fost anunţată luni de dl. Lazăr reprezintă rezultatul muncii de ani şi ani a unei întregi echipe de procurori. Civili şi militari deopotrivă. Dar şi că tocmai PSD s-a opus în anii lungi în care a deţinut puterea să se afle adevărul despre tot ceea ce s-a întâmplat în România după fuga clanului Ceauşescu. Ca şi despre mineriade. Fiindcă oamenii lui sunt băgaţi până în gât în fapte murdare. Criminale. Pe care încearcă iarăşi acum să le ascundă servindu-se de „afacerea“ Lazăr.

Desigur, mă miră şi pe mine cum de în uriaşa manipulare care a început în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989 vini ar fi avut doar trei persoane. Cum de nu sunt relevate „contribuţiile“ la mistificare ale d-lor Dumitru Mazilu, Silviu Brucan, Petre Roman, Cazimir Benedict Ionescu, Teodor Brateş. Ş.a.m.d. Ş.a.m.d.

Cum sper ca judecata să nu fie amânată în stil românesc până la Sfântu-Aşteaptă, nutresc nădejdea de a-i vedea, în fine, şi pe ceilalţi vinovaţi în boxa acuzaţilor.

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro şi pe blogurile adevărul.ro