Dreptul tranzitoriu şi reforma politică

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Uneori, atunci când o lege nouă ia locul alteia pe care o abrogă, se adoptă în cuprinsul celei noi măsurile tranzitorii. Sunt acele prevederi care se aplică faptelor şi actelor născute sub imperiul legii vechi, dar care îşi duc existenţa juridică sub imperiul celei noi.

Dreptul tranzitoriu naşte adesea multiple controverse şi reclamă multă atenţie şi dibăcie de interpretare, dar la capătul acestui efort de aplicare, soluţiile sunt clare şi obligatorii pentru toată lumea.

Cum procedezi însă cu „noile reguli” în politică? Ce măsuri tranzitorii se aplică acelor fapte, situaţii, comportamente construite treptat în 25 de ani de „far east” politic, şi supuse acum unui alt nivel de exigenţă sau auto-exigenţă politică? Există „drept tranzitoriu în politică”? Sau, mai bine spus, e bine să existe?

Concret, cum poţi să treci peste noapte la criterii de integritate şi transparenţă în organizaţii (politice) care timp de 25 de ani au lucrat în general netransparent şi pe alocuri cu integritatea la cote de avarie?

Recurent, înnoirile au brăzdat viaţa noastră politică, aşa cum s-a aşternut ea sub apăsarea vremurilor. La urma urmei, naşterea „clasei politice” pe care astăzi o blamează întemeiat toată societatea, s-a petrecut la umbra baricadelor din 1989, şi a fost cerută şi aplaudată ca „înnoire”, aşa cum sunt cerute şi aplaudate astăzi oenghismul şi tehnocraţia în politică.

Dezamăgirile politice par ciclice în ţara noastră, pentru că schimbările au fost cosmetice sau formale, au venit doar „de sus” şi nu au ajuns până „jos”, la firul ierbii politice. Dezamăgirile politice se încheie adesea cu revolte, urmate de revoluţie sau reformă. Azi vorbim de reformă, reforma clasei politice.

Dar ce înţelegem prin „clasă politică”? Sunt eu „clasă politică”, intrat acum 3 ani în politică, după ce am fost 4 ani ceea ce astăzi s-ar numi „ministru tehnocrat”? Dar un primar care e la al doilea sau al treilea mandat, pur şi simplu pentru că a făcut treabă în comunitate şi lumea îl realege? Dar un senator care fuge de-a buşilea de Justiţie, pitindu-se printre scaunele Senatului sau ascunzându-se umil în spatele unuia sau altuia dintre colegi, nici ei prea confortabili când aud de anticorupţie? Dar un fost politician, ulterior manager de companie, actualmente ministru tehnocrat? Cine este „clasă politică”?

Pentru electorat, suntem toţi clasă politică. De aceea, cred că primii interesaţi în reforma clasei politice şi responsabili să o susţinem, suntem cei care nu dorim să fim confundaţi cu corupţia, plagiatul, nepotismul sau incompetenţa.

Adoptând criteriile de integritate în selecţia candidaţilor la orice alegeri, PNL îşi asumă această reformă. Este primul partid care o face. Şi lansăm implicit tuturor partidelor această provocare: să profesionalizăm scena politică şi să întronăm integritatea în politică.

Poate că aceste criterii sunt perfectibile, motiv pentru care sunt supuse unei dezbateri înainte de adoptare, dar important este faptul că ele reprezintă o manifestare de voinţă politică, o schimbare în bine nu numai de atitudine, ci şi de practică politică.

PNL a adresat un prim răspuns concret celor două teze false, vehiculate recent din motive de calcul politic al unor competitori care doresc să intre în scenă: politicul nu mai are soluţii (susţinută de cei care vor să intre pe scenă), partidele mari şi-au terminat misiunea istorică (susţinută de un partid mai mic).

PNL are soluţii, PNL nu şi-a încheiat misiunea istorică, dimpotrivă, iniţiind reforma în propriile rânduri şi aruncând mânuşa şi altor competitori, PNL şi-a asumat o nouă misiune cerută de moment, reforma clasei politice.

Timpul nu mai are răbdare, spunea un geniu literar. În politică, schimbarea în bine trebuie să se întâmple rapid, în primul rând pentru că plătitorul de taxe e îndreptăţit la performanţă azi, în al doilea rând pentru că nu putem lărgi după 2016 paranteza tehnocraţiei guvernamentale şi a democraţiei asimetrice (toate partidele în opoziţie). Nu avem timp de reguli tranzitorii. Reforma este de imediată aplicare.

Cum se poate face rapid acest lucru? Prin voinţă politică de a aplica, prin decizie politică, prin dialog în organizaţii, prin coaliţii informale ale reformei, acele cooperări spontane create pentru susţinerea reformei în sine, dincolo de interesele politice de rutină.

Am convingerea că acest proces va reuşi, pentru că este natural, pentru că este cerut de electorat, de plătitorii de taxe şi impozite.

Am speranţa că toate structurile PNL vor înţelege această provocare şi şansă de a aplica reforma integrităţii şi a profesionalismului, fie numai şi pentru faptul că este tichetul pentru câştigarea alegerilor şi dobândirea legitimă şi meritată a guvernării. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite