Efectele moţiunii împotriva ministrului Voiculescu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Moţiunea simplă intitulată „Incompetenţa şi lipsa de asumare ucid! Vlad Voiculescu, un pericol pentru sănătatea şi viaţa românilor”, iniţiată de Partidul Social Democrat împotriva ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a fost respinsă de plenul Camerei Deputaţilor cu 160 de voturi „împotrivă”, 140 de voturi „pentru” şi o abţinere.

Conform articolului 112, alin. (2) din Constituţia României, Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări. Deşi o moţiune simplă iniţiată împotriva unui ministru nu are efecte în plan juridic – chiar dacă moţiunea este adoptată de Parlament, aceast fapt nu implică şi demiterea/demisia ministrului în cauză – de cele mai multe ori efectele acesteia se fac resimţite în plan politic sau în jocul de imagine. 

Moţiunea simplă împotriva ministrului Vlad Voiclescu, unul dintre cele mai controversate personaje politice ale momentului, este prima acţiune iniţiată de PSD în această legislatură parlamentară. Chiar dacă a fost respinsă, această primă moţiune a acţionat ca un test atât pentru principalul partid de opoziţie, cât şi pentru ceilalţi actori politici, reliefând o serie de vulnerabilităţi ale acestora.

  • Campania de PR iniţiată în sprijinul ministrului Voiculescu, în special în mediul on-line, şi-a atins scopul pentru care a fost lansată, generând astfel presiunea necesară asupra parlamentarilor liberali pentru ca votul acestora să fie în sprijinul ministrului PLUS. La polul opus, PSD a demonstrat că rămâne în continuare un partid care are mari deficienţe la capitolul comunicare în mediul on-line şi al impactului mesajelor în reţelele de socializare;
  • Cu toate că ministrul Voiculescu se confruntă atât cu presiunile venite din anumite părţi ale societăţii în privinţa demisiei, ca urma a tragediei de la Institutul Matei Balş, cât şi cu acuzele cu privire la studiile pe care le-ar fi făcut la o Universitate din Viena, PSD nu a reuşit să livreze publicului un purtător de mesaj care să speculeze vulnerabilităţile lui Voiculescu şi puncteze decisiv în planul comunicării. Alexandru Rafila, noua achiziţie a social-democraţilor, fiind un personaj destul de şters, fără carismă sau mari abilităţi de comunicator;
  • Respingerea moţiunii împotriva ministrului Sănătăţii este, de asemenea, şi o primă bilă neagră pentru strategia preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, de a promova doar juniorii social-democraţi în funcţiile de conducere din Parlament, tânărul Alfred Simonis nereuşind să speculeze nemulţumirile din interiorul grupului PNL pentru a crea breşe la vot. O decizie extrem de controversată, care a generat la momentul respectiv o reacţie dură din partea fostului preşedinte al PSD, Adrian Năstase, care nu a ezitat să-l taxeze pe actualul lider al social-democraţilor: „E nevoie ca liderii de grup să cunoască cutumele şi algoritmul de alocare, să aibă o experientă dobandită în timp. Iar bătăliile din birourile permanente vor fi esentiale pentru stabilirea agendei.  Asa încât, ce să cred? Intră partidul în hibernare, renunţă la cei mai buni „jucători” ai săi din parlament?”;
  • Pentru liderul PSD, Marcel Ciolacu, primele emoţii în privinţa scaunului de şef al partidului ar putea apărea în momentul în care o moţiune simplă va fi iniţiată la Senat, acolo unde Gabriela Firea ar putea să se afirme ca cel mai puternic lider al PSD în cazul în care moţiunea va fi adoptată;
  • Dacă iniţial a părut că partidul AUR preia iniţiativa ca partid de opoziţie, prin protestele de stradă de care le-a generat în faţa ministerului Sănătăţii, ulterior, prin scandalul provocat de excluderea senatoarei Diana Şoşoacă, AUR a reuşit nu doar să mute atenţia opiniei publice de la efectele tragediei de la Institutul Matei Balş, ci să şi contribuie la diluarea furiei care s-ar fi putut coagula ca urmare a creşterii numărului de decese, prin circul perfect executat de liderii partidului la ore de maximă audienţă. O demonstraţie de lipsă de experienţă politică din partea liderilor AUR sau pur şi simplu o misiune perfect executată care a avut roul să-i asigure  supravieţuirea ministrului Voiculescu?
  • Ludovic Orban a trecut cu brio primul test în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, o rebeliune în tabăra deputaţilor liberali ar fi putut să pună în discuţie autoritatea pe care liderul PNL o mai are în partid. Orban a primit, totuşi, un avertizment din partea taberei PDL-iste din partid prin votul exprimat în favoarea moţiunii de deputatul Corneliu Olar, un mai vechi PD-ist;
  • Coaliţia de guvernare a demonstrat că funcţionează şi în Parlament, reuşind prin respingerea acestei moţiuni să ofere propriului electorat o primă imagine de unitate după numeroasele dispute apărute în privinţa împărţirii funcţiilor de prefecţi. Voiculescu este personajul care savurează din plin succesul obţinut în Parlament – la doar câteva ore acesta exulta pe pagina personală de Facebook – însă respingerea moţiunii nu îi garantează automat şi menţinerea locului în guvern. Premierul Florin Cîţu, dacă vrea să se firme ca lider politic şi să nu rămână în istorie în galeria premierilor marionetă alături de Grindeanu, Tudose şi Dăncilă, trebuie să execute cât mai rapid un cap de ministru de la USRPLUS. Având în vedere contrele pe care premierul şi ministrul Sănătăţii le-au avut deja în interiorul guvernului, Voiculescu îşi păstrează în continuare postura de principal candidat pentru momentul în care Cîţu ar putea să imprime un alt curs carierei sale politice. 
Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite