Este nevoie de măsuri urgente pentru susţinerea industriilor culturale şi creative!

În aceste zile de incertitudine şi de maxim efort pentru combaterea epidemiei, suntem cu toţii de acord că sprijinul financiar şi material trebuie concentrat în primul rând asupra sistemului medical. Avem din păcate o nevoie acută de fonduri şi materiale pentru spitale şi pentru personalul medical şi este vital ca acum prioritatea absolută să fie limitarea numărului de victime.

Cu toate acestea, politica responsabilă are în vedere şi modul în care vom proteja cele mai vulnerabile sectoare ale societăţii şi ale economiei noastre pentru a putea să ne revenim după această perioadă de criză. După un start ratat, Uniunea Europeană s-a mobilizat şi vine cu o serie de măsuri utile în sprijinul statelor membre – depinde acum – în mare măsură! - şi de autorităţile naţionale să le fructifice. Locurile de muncă trebuie protejate, capacităţile de producţie trebuie menţinute şi chiar întărite pentru domenii vitale. Fondurile europene, resursele importante alocate României de UE pentru relansarea economică dar şi fondurile bugetare trebuie folosite în mod corespunzător şi planificate adecvat. Dar şi aici pot apărea perdanţi pe nedrept. 

Industriile culturale şi creative pot fi o victimă colaterală a acestei perioade, deşi ne oferă atât de mult. Cred că autorităţile europene trebuie să gândească un mecanism de suport (şi) pentru acest domeniu. Dar şi autorităţile naţionale sunt datoare să-şi sprijine creatorii. Mă refer la toţi cei implicaţi în activităţi care presupun creativitate artistică sau ştiinţifică, la toţi cei care inovează şi generează idei, cunoaştere, valori şi dezvoltare socială. Sunt oameni care activează în domenii precum teatru, muzică, literatură, biblioteci şi industria cărţii, cinematografie, balet şi dans, fotografie, muzee şi galerii, divertisment, mass-media, arhitectură, publicitate, software şi jocuri video, design vestimentar etc.

Peste 300.000 de persoane care şi-au folosit creativitatea pentru a crea conţinuturi inedite, cu care ne mândrim peste tot în lume, dar din păcate tot atâtea destine profesionale a căror carieră viitoare este pusă serios sub semnul întrebării. Puţini poate îşi imaginează ponderea sectorului industriilor culturale şi creative în economia naţională dar estimările arătau că anul acesta trebuia să ajungă la 10% din PIB, după ce în ultimii ani au pornit tot mai multe iniţiative şi start-up-uri româneşti în domeniu.

Putem să învăţăm din experienţa altor state europene şi să adoptăm rapid un set de măsuri pentru protejarea creatorilor noştri, precum şi a mediului artistic în general, zonei de artizanat, industriei media şi chiar zonei sportive. 

În Austria, de exemplu, companiile din domeniul artistic au acces la ajutorul oferit de stat. 

În Franţa, 5 milioane de euro vor fi oferite pentru a sprijini editurile şi pentru a compensa autorii care nu mai pot participa în aceste momente la lansarea propriilor cărţi. 

În Grecia, guvernul a lansat un apel pentru crearea de artă digitală contemporană care să fie disponibilă online publicului larg (artă digitală  = un concept care include produse artistice din sfera tehnologiei digitale, new media, chiar şi design, gaming). 

În Polonia, sectorul artistic a fost inclus în lista domeniilor care vor primi sprijin extins din partea statului, denumite „scutul anti-criză”. 

În Croaţia, guvernul a creat un fond de criză dedicat susţinerii artiştilor independenţi şi a altor persoane fizice şi juridice care activează în sectorul cultural şi care rămân fără venituri din cauza închiderii temporare a spaţiilor culturale.

Şi guvernul italian a creat un fond de urgenţă, în valoare de 130 de milioane de euro, pentru a susţine cultura, industria divertismentului, cinematografia şi domeniul audiovizual. De asemenea, sistemul de asigurare socială a fost extins pentru a-i cuprinde pe artişti, creatori, lucrătorii independenţi sau sezonieri, pe cei care se ocupă de cinematografe, teatre, săli de concerte, pavilioane expoziţionale, muzee, biblioteci etc. În plus, pentru toţi aceştia, a fost suspendată plata unor taxe şi contribuţii către bugetul de stat.

Germania a suplimentat fondurile alocate culturii şi a extins şi i-a inclus în programele de sprijin pe artişti şi pe alţi lucrători independenţi (freelanceri) care lucrează în industriile culturale şi creative. De asemenea, toate proiectele culturale care nu pot fi derulate în această perioadă beneficiază în continuare de granturi.

În Lituania, toate proiectele şi activităţile cultural-artistice anulate din cauza epidemiei beneficiază în continuare de susţinere financiară, iar artiştii care au fost nevoiţi sa-şi întrerupă activitatea şi, ca atare, nu mai au venituri, sunt incluşi în programul de protecţie socială, prestaţiile lor fiind acoperite de către stat.

Sunt mult mai multe măsuri care pot servi ca inspiraţie. De altfel, şi asociaţiile profesioniştilor din industriile creative vin cu propuneri – de exemplu, sectorul filmului şi audiovizualului din Europa a lansat un apel la adresa UE şi a statelor membre, solicitând sprijin financiar urgent, astfel încât ecosistemul cinematografic şi audiovizual să reziste crizei şi, foarte important, să îşi poată reveni în perioada post-criză. Demersuri similare au fost făcute pentru protejarea presei, editurilor, industriei muzicale sau creatorilor de conţinut din diferite zone.

De asemenea, am susţinut, în calitate de membru al Comisiei de Cultură din Parlamentul European, o scrisoare deschisă  lansată către Comisia Europeană şi statele membre, prin care se solicită sprijin pentru sectoarele culturale şi creative, afectate de criza COVID-19. Printre măsurile propuse se numără: sprijin financiar direct, inclusiv prin iniţiativa de investiţii de reacţie la epidemie (Corona Response Investment Initiative); asigurarea accesului la şomaj şi la alte prestaţii sociale pentru toţi cei care activează în domeniul cultural-artistic, cu o atenţie deosebită pentru freelanceri; scutiri de taxe şi impozite şi facilitarea accesului la împrumuturi în condiţii avantajoase; adaptarea, în perioada post-criză, a bugetelor naţionale şi a Cadrului financiar multianual, astfel încât acestea să susţină investiţia în artă şi cultură, pentru a asigura o rezilienţă sporită a acestui sector la şocurile viitoare.

Toate aceste măsuri, dar şi multe altele, sunt extrem de importante pentru un domeniu foarte valoros, un domeniu care contribuie la construcţia identitară a oricărui popor şi a Europei, şi care a acţionat întotdeauna ca liant social, oferind coeziune şi combustie pentru rezistenţa socială în faţa dificultăţilor – şi care, şi în aceste zile, ne ajută să trecem mai uşor peste perioada de distanţare socială şi peste acest moment de criză. Imaginaţi-vă cum ar fi dacă în această perioadă cu restricţii de circulaţie, în care trebuie să stăm în casă, nu am putea viziona filme, nu am putea asculta muzică, nu am putea evada în paginile unei cărţi,  nu ne-am putea bucura (online) de o piesă de teatru. Aşadar, nu este vorba despre lucruri abstracte, ci despre bunuri sociale, la care cu toţii avem acces într-o formă sau alta, chiar şi în aceste zile, şi care ne ajută să depăşim mai uşor o presiune imensă. Dar, mai important, este vorba despre oameni, despre creatori de artă, despre artişti, despre actori, muzicieni, librari, oameni de presă, editori, organizatori de evenimente, profesori independenţi, creatori de conţinut. Toţi aceşti oameni ne oferă enorm, şi ei au nevoie, la rândul lor, de suport.

Consider că este responsabilitatea oricărei guvernări să protejeze şi să sprijine industriile culturale şi creative, astfel încât acestea să creeze în continuare. În acest sens, cred că există o serie de măsuri prioritare pe care şi guvernul de la Bucureşti ar trebui să le aibă în vedere:

 - alocarea de fonduri europene pentru susţinerea instituţiilor, companiilor şi diferitelor categorii de operatori şi profesionişti din domeniu, prin finanţarea unei forme adaptate de şomaj tehnic şi alocarea necesarului financiar pentru redemararea activităţii;

 - finanţarea proiectelor de digitalizare a activităţilor în aşa fel încât activităţile să continue şi să fie relansate operaţiunile economice;

 - crearea unui fond dedicat sectoarelor creative, culturale, media, de publicitate, de tineret, artistice sau de sport, finanţat prin taxarea viciilor;

 - acordarea unor facilităţi fiscale sau a unor suspendări a taxelor pentru aceste industrii creative.

Sigur că bugetele trebuie dedicate în primul rând priorităţilor urgente, dar în aceste momente dificile cultura românească şi industriile creative nu trebuie lăsate la urmă şi lipsite de un sprijin cât se poate de necesar. Şi acolo sunt locuri de muncă, şi acolo sunt destine afectate, şi acolo sunt energii imense care pot contribui major la efortul de regenerare post-criză.

Nu în ultimul rând, iniţiativele particulare de promovare şi susţinere a industriilor creative pot conta foarte mult în această perioadă, mai ales prin potenţialul lor de a atrage atenţia autorităţilor că este nevoie de o intervenţie urgentă în acest domeniu puternic afectat de criza coronavirus. Un exemplu la îndemână este cel al portalului CulturaDeAcasa.ro, un proiect online care vine în ajutorul tuturor celor pasionaţi şi interesaţi de cultură şi care, în această perioadă de izolare socială, nu mai pot merge la teatru, la cinematograf, la operă sau la muzeu. CulturaDeAcasa.ro este o platformă creată de PES activists România, care reuneşte informaţii despre activităţi, evenimente şi proiecte culturale, sprijinind astfel accesul publicului de acasă în condiţii de siguranţă pentru sănătatea personală şi a celorlalţi. Spre exemplu, cei interesaţi pot efectua plimbări virtuale prin muzee româneşti sau internaţionale, pot viziona spectacole de teatru sau operă, pot accesa arhive muzicale. Este, până la urmă, şi o modalitate de a ne manifesta respectul pentru cultură şi creativitate şi de a ne arăta susţinerea faţă de cei care lucrează în aceste sectoare. Profit de ocazie pentru le mulţumi pentru eforturile lor şi a le transmite că la nivelul instituţiilor europene ne preocupă soarta lor.