Este premierul Florin Cîţu „penal”, în sensul definiţiei date de Klaus Iohannis?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Deocamdată nu este. Depinde de decizia procurorilor DNA, în urma plângerii penale a Asociaţiei Declic, privind cazul consilierei la cabinetul premierului Cîţu, Mioara Costin. Deocamdată dosarul este studiat la DNA „în rem”. Adică fără incriminarea unor anume persoane. În cazul în care premierul Cîţu capătă calitatea de „suspect”, „învinuit”, sau „inculpat”, atunci este „penal” în toată puterea cuvântului.

Ce crede preşedintele Iohannis că înseamnă „penal”

A curs multă cerneală pe tema aceasta. Presedinele Iohannis a avut şi o plângere la CNCD (Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării), care s-a soldat cu incriminarea folosirii cuvântului penal de către Iohannis, şi o amendă de 2000 de lei. Scorul deciziei a fost 5-4, iar şeful CNCD, Csaba Asztalos a votat împotrivă.

Consiliul a decis că preşedintele a discriminat atunci când a făcut următoarea declaraţie: "Nişte penali fac o încercare disperată să atace şi să discrediteze DNA".

“Eu am votat împotrivă; declaraţia e larg în limita libertăţii de exprimare", a precizat Asztalos.

Preşedintele a rămas ferm pe poziţii, când a declarat apoi, apropos de cazul Alexe:

"Sincer, eu cred că această discuţie trebuia să aibă loc de mult şi să fie mai scurtă, am mai spus că persoanele urmărite penal sau penalii, aşa cum i-am numit, n-au ce căuta în funcţii publice.”

Ce înseamnă urmărirea penală

Conform art 200 din CPP: Urmărirea penală are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.”

Urmărirea penală se face mai întâi „în rem”, adică fără incriminarea unor persoane, ci doar pentru strângerea probelor privitoare la faptă. Apoi, una sau alta dintre persoanele care apar în dosar pot să capete, sau nu, calitatea de „suspect”, „învinuit”, „inculpat”.

 Potrivit art. 77 Cod procedură penală, suspectul este persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.

În opinia mea, de nejurist, acesta este momentul în care o persoană se poate numi „penal”, când procurorii îi atribuie calitatea de „suspect”. Că în final, procurorii pot ajunge la calificarea unui dosar prin NUP (neînceperea urmăririi penale) sau SUP (suspendarea urmăriri penale), sau instanţa infirmă acuzaţiile procurorilor, se întâmplă în toată lumea. Dar cum spune şi preşedintele Iohannis, pe perioada în care este considerat „penal”, un cetăţean nu poate ocupa funcţii publice.

Scandalul legat de consiliera lui Cîţu, Mioara Costin

Printr-un document cu antetul Guvernului, de la cancelaria prim-ministrului, erau stabilite direcţiile de comunicare pentru campania internă din PNL. De la Palatul Victoria s-a făcut lista comunicatorilor care trebuie să arate ”diferenţa de clasă” între cele două echipe aflate în competiţie directă pentru şefia PNL, preşedintele Klaus Iohannis fiind promovat ca partenerul lui Florin Cîţu. Potrivit documentului, consilierul Mioara Costin le cerea unor lideri PNL să transmită către ea şi colega sa Dana Păcurar informaţii pe care le au despre tabăra Orban, pentru a le da în presă.

Potrivit Asociaţiei Declic, în plângerea penală depusă la DNA, faptele consilierului de stat Mioara Costin pot reprezenta o încălcare a atribuţiilor de serviciu, pentru că ar fi oferit, din postura de funcţionar public, sprijin politic unui candidat la o funcţie în partid. Mai mult, angajatul Guvernului ar fi prestat activităţi în interesul personal al lui Florin Cîţu, folosind resurse publice ale Executivului.

Premierul Florin Cîţu s-a bâlbâit când a explicat ce s-a întâmplat. Ba că n-a ştiut, că nu e autentic documentul, că a fost un exces de zel a unui funcţionar al său, că nu există documentul cu pricina. Mioara Costin a şi demisionat la 5 zile după evenimentul cu pricina.

Cazul e tras la indigo după cel în care Dragnea s-a ales cu puşcărie

Şi Dragnea s-a apărat spunând că n-a ştiut faptul că două angajate de la Protecţia Copilului, au lucrat la sediu PSD, plătite fiind de statul român. DNA şi apoi instanţa de judecată au făcut cercetări, au audiat martori, şi au stabilit că Dragnea ştia de situaţia respectivă şi a fost condamnat la puşcărie.

Şi acum vor fi audiaţi martori. Dacă Mioara Costin şi alţi martori declară sub jurământ, că Florin Cîţu nu ştia de existenţa documentului, şi nu apar alte dovezi care să-l incrimineze, Florin Cîţu scapă cu faţa curată. In caz contrar, devine „penal”.

Problema preşedintelui Iohannis

Dacă acuzaţiile Asociaţiei Declic se adeveresc, şi Florin Cîţu ştia sau chiar a cerut redactarea documentului, el devine „penal” în sensul definiţiei acceptată de preşedintele Iohannis.

Orban nu poate să-i ceară demisia, eventual doar din funcţiile deţinute în PNL, pentru că aşa s-a comportat şi în cazurile Alexe şi Chirica.

Preşedintele Iohannis are atunci o problemă cât casa, nu poate tolera ca persoana aflată în cea mai înaltă funcţie publică din stat, premierul României, să aibă atârnată de coadă calificarea de „penal”.

Apar atunci două situaţii. Florin Cîţu să vrea să demisioneze, sau să nu vrea. Cum vor evolua lucrurile în continuare, să aşteptăm ca evenimentele să se limpezească.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite