Politică

articolul anterior articolul urmator

Eşti deţinut, votezi!

34
11 Jul 2013 09:33:40
Alina Gorghiu
Doi deţinuţi de cetăţenie rusă au depus numeroase plângeri adresate autorităţilor din Rusia cu privire la drepturile electorale
Doi deţinuţi de cetăţenie rusă au depus numeroase plângeri adresate autorităţilor din Rusia cu privire la drepturile electorale

În ce ţară credeţi că se întâmplă ce vă relatez acum?  Nu va fi greu de ghicit, când vă voi spune că discutăm despre cauza Anchugov şi Gladkov contra Rusiei, în care CEDO a solicitat Rusiei să renunţe la retragerea automată a drepturilor electorale în cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Doi deţinuţi de cetăţenie rusă au depus numeroase plângeri adresate autorităţilor din Rusia cu privire la faptul că au fost împiedicaţi să participe la o serie de alegeri electorale, considerând că această conduită reprezintă o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Au fost respinse în mod constant, iar în urma epuizării căilor de atac interne, reclamanţii s-au prezentat în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde au subliniat faptul că în Rusia măsura deposedării automate a deţinuţilor de drepturile electorale a afectat aproximativ 734.300 de prizonieri. Solicitanţii au susţinut că nu li se poate aplica o pedeapsă neprevăzută de lege (Codul Penal rus ) şi că nu pot fi deposedaţi de drepturile lor electorale, atât timp cât legătura juridică dintre ei si societatea rusă există (cetaţenia rusă). 

Pe de altă parte, guvernul rus susţine că dispoziţiile legii fundamentale se aplică prioritar în raport cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale, însă o analiză atentă a legii (Art 15 (4) din Constituţia Rusiei) conduce la concluzia că, din contră, prevederile din dreptul internaţional au prioritate asupra dreptului intern, chiar dacă art. 32 din aceeaşi constituţie prevede faptul că persoanele condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate nu au dreptul de a alege şi de a fi aleşi.

Însă decizia CEDO este clară, spunând că statele beneficiază de o largă marjă de apreciere în situaţia privării deţinuţilor de dreptul la vot, însă cu respectarea art. 3 al Protocolului 1 al Convenţiei. Statele nu pot impune condiţii de natură să conducă la limitarea drepturilor în cauză într-o asemenea masură încât să afecteze esenţa lor şi să le lipsească de eficacitate.

Cauza Scoppola c. Italia (2012) evidenţiază unele aspecte de drept comparat.

În 19 din cele 47 de state membre ale  Consiliului Europei există unele restricţii legate de drepturile electorale. În alte 7 state membre, între care Rusia şi Marea Britanie, privarea deţinuţilor de drepturile electorale intervine în mod automat. Celelalte state membre au adoptat un sistem intermediar, potrivit căruia pierderea drepturilor electorale este condiţionată.

Situaţia din România

Cauza deţinuţilor ruşi la CEDO îmi dă ocazia să fac o comparaţie cu ceea ce se întâmplă în România la acest capitol. Drepturile electorale ale cetăţenilor români sunt reglementate în capitolul II din Constituţie, „Drepturile şi libertăţile fundamentale” , fiind incluse în categoria drepturilor exclusiv politice. Articolele 36, 37 şi 38 se referă la trei drepturi electorale: dreptul la vot, dreptul de a fi ales şi dreptul de a fi ales în Parlamentul European.

Aceste dispoziţii constituie reglementarea-cadru în materie, urmând ca aceasta să fie completată cu acele dispoziţii cuprinse în legi speciale şi care fac referire şi la alte drepturi ce pot fi calificate prin natura lor în categoria drepturilor electorale, cum ar fi: dreptul de a contesta listele de candidaţi, dreptul de a verifica înscrierea pe listele electorale etc.

Infracţiunile electorale în România

Faptele ilicite în legătură cu procesul electoral, în funcţie de gravitatea lor, se împart în contravenţii sau infracţiuni. Iar infracţiunile electorale pot fi definite ca acea categorie a faptelor prevăzute de legea penală care au ca obiect relaţiile sociale care privesc normala desfăşurare a vieţii politice. Organizarea şi desfăşurarea procesului electoral sunt reglementate în România de următoarele legi: 

Legea 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale;

Legea nr. 370/2004 pentru alegeri prezidenţiale;

Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului;

Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Există, însă, şi ceea ce se cheamă pedepse accesorii, acele restrângeri de drepturi care se aplică pe lângă pedepsele principale, pe o durată ce nu poate depăşi 10 ani şi a căror executare începe la finalul executării pedepsei principale privative de libertate (închisoarea, detenţiunea pe viaţă). Pedepsele accesorii sunt identice ca şi conţinut cu pedepsele complementare, însă executarea acestora se realizează pe perioada executării pedepsei principale.

Pedepsele accesorii, respectiv cele complementare sunt prevăzute în art. 64 lit. a) – e) din Codul penal de la 1968:

a) dreptul de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice;

b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat;

c) dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de

natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii;

d) drepturile părinteşti;

e) dreptul de a fi tutore sau curator.

Interzicerea drepturilor prevăzute la lit. b) nu se poate pronunţa decât pe lângă interzicerea drepturilor prevăzute la lit. a), afară de cazul când legea dispune altfel. În ceea ce îi priveste pe deţinuţii români, art. 71 din Codul penal de la 1968 prevede faptul că aplicarea pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) - c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

Cu toate acestea, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ţinând cont de jurisprudenţa CEDO şi de art. 20 din Constituţia României, care consacră prioritatea tratatelor internaţionale în materia drepturilor omului, a statuat că „interzicerea dreptului de a alege, prevăzută în art. 71 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen., nu se aplică în mod automat, ci numai în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, dacă instanţa constată că, în raport cu gravitatea infracţiunii comise, interzicerea dreptului de a alege respectă principiul proporţionalităţii.” http://www.scj.ro/SP%20rezumate%202007/decSP623-20207.htm

Această interpretare a fost însuşită de toate instanţele din România.     

Studenţii Ana Coruga si Cosmin Sovar, studenţii care fac practică la cabinetul meu parlamentar, primesc mulţumiri pentru documentarea materialului.

Preluat şi pe  http://www.alinagorghiu.ro

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

34 Comentarii

Vanatorul/d.c.
11.07.2013, 10:22:05

Induiosatoarea grija d-nei Gorghiu fata de drepturile civice ale poslamalelor in zeghe..! Iaca ca eu vin cu initiativa legislativa si mai strasnica..Propun ca colegii dumneiei penali, aia care fara doar si poate vor infunda puscariile datorita manariilor facute, sa aiba urmatoarele drepuri atunci cand vor trece la dieta penitenciara: 1). Sa aiba drept de vot cu ambele maini..(prinse in catuse, sigur ca da..!); 2) Sa voteze in numelor tuturor mortilor din arborele genealogic, decedati in ultimii 350 de ani; 3) Sa primeasca mita electorala un pix cu inscriptia "noi suntem mandria tarii", plus ruj, farduri si creme, indiferent de sexul lor, declarat inainte de incarcerare; 4) sa aiba dreptul ca buletinele in care si-au exprimat optiunile lor precum si ale rudelor oale si ulcele, sa poate fi folosite in grupurile sanitare, in comun si de mai multe ori, indiferent daca voturile lor au fost validate sau nu. Rog ca cei doi studenti ai dvs, sa aiba bunovointa si sa se aplece asupra celor propuse de mine, mai ales pe d-ra studenta pe a carui feminism sensibil mizez, stiindu-se ca fara un pic de aplecare, practica din cabinetul dvs parlamentar nu are aceeasi patrundere in profunzimea conceptionala dar preventiva a actului..legislativ..

0 (6 voturi)
Vanatorul/d.c.
11.07.2013, 10:25:31

Sper ca cacofoniile mele sa fie apreciate la justa valoare..!

-1 (3 voturi)
Delfina
11.07.2013, 11:29:54

@Vdc. Interesantă propunere satirică,aş fi apreciat-o pentru stil cu un plus dacă nu lipsea caracterul general aplicabil.S-ar putea simţi ceilalţi deţinuţi (de altă culoare sau fără culoare) discriminaţi.Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege şi nici vreo discriminare pozitivă nu trebuie să existe.Toţi cetăţenii(mai mult sau mai puţin liberi) trebuie să fie egali în faţa legii. Da,în România ,interzicerea drepturilor prevăzute la literele a şi b din art.64 este lăsată la latitudinea instanţei. Acţiunea ruşilor a fost inteligent motivată de avocaţi dar daune l nu au obţinut.

+2 (2 voturi)
Radu Mircea
11.07.2013, 12:22:11

Da adevarat trebuie reglementat si acest spect . Sa nu se mai ajunga la situatia de a avea un ales democratic in puscarie . As vrea sa amintesc de primarul care a beneficiat de o invoire din pirnaie ca sa depuna juramintul legal . Numai la noi cu aprigi parlamentari -gen Alina Gorghiu- se poate intimpla asa ceva .

+1 (1 vot)
paradoxal
11.07.2013, 12:35:11

Alina Gorghiu da poate ii lasi pe studentii acestia sa scrie un articol despre resorturile eticii din mentalul colectiv usl. Ca oarecum poate din cauza ta ,acestor studenti nu le da ghes inima sa isi spuna LIber si Neingradit parerea despre incalcarea flagranta a eticii functionale intr-un stat de drept,prin prezenta numeroasa a infractorilor si a penalilor in parlamentul si guvernul de acum. Alina tu ar trebui sa iti schimbi ochelarii,sunt convins ca din cauza dioptriilor tu nu mai vezi,ori te faci,,ca nu vezi cit de ridicola este situatia. ps Si spunei muzeografului care (numai o secunda,sa imi fac 3 cruci mari)este seful comisiei de revizuire a constitutiei!!!!!!!!!!! ar trebui de pe acum sa se puna din nou cu burta pe carte,ca pina in 2014 poate isi va gasi un loc de munca sigur pe la muzeul satului.

-3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (34)

Modifică Setările