Eugen Tomac: Cristian Diaconescu a negociat pentru el funcţia de ministru al Justiţiei la discuţiile de fuziune cu PNL. A şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Eugen Tomac FOTO Arhivă personală
Eugen Tomac FOTO Arhivă personală

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac susţine că actualul preşedinte al partidului, Cristian Diaconescu, a negociat cu PNL, în prezenţa sa, postul de ministru al Justiţiei. Discuţia despre ministerul Justiţiei a avut loc în toamnă, în contextul negocierilor pentru fuziunea PNL-PMP.

Eugen Tomac nu respinge o revenire în fruntea partidului şi crede că liderul actual, Cristian Diaconescu, are şanse mici să continue ca preşedinte, din moment ce ”70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere”.

News.ro: Cronologic, cum au decurs negocierile dintre PNL şi PMP pentru fuziune?

Eugen Tomac: În primul rând, cel mai important lucru de subliniat este că PNL dintotdeauna a sabotat activitatea PMP. În 2016, ne-au luat candidaţi la locale, în 2020 s-a repetat aceeaşi situaţie. Într-un fel sau altul, am fost într-o competiţie continuă pe acelaşi electorat de dreapta, dar PNL n-a avut niciodată o parte din acest electorat, care i-a fost fidel preşedintelui Traian Băsescu. În 2020, a existat o invitaţie din partea domnului Orban de a face o fuziune cu PNL.

Înainte de alegeri?

Înainte de alegerile locale. Între premierul Orban şi preşedintele Băsescu a existat o discuţie, iar răspunsul preşedintelui Băsescu a fost cât se poate de limpede: nu suntem interesaţi de un asemenea proiect. Consecinţa a fost că PNL ne-a exclus de la orice coaliţie de dreapta la alegerile locale, în condiţiile în care domnul Orban mi-a spus că va insista ca PMP să facă parte dintr-o coaliţie de dreapta, inclusiv la Bucureşti.

Până la urmă, la Bucureşti aţi scos singuri 10%, iar pe ţară aţi ieşit pe locul trei, deci nu v-a dăunat atât de mult refuzul fuziunii.

Da, prin candidatura domnului Traian Băsescu am mobilizat electorat foarte mult în ţară, astfel PMP reuşind să obţină cei mai mulţi aleşi locali după PSD şi PNL. Aceasta este zestrea pe care partidul nostru o are la ora actuală. În cursul anului trecut, după Congresul PNL din septembrie, preşedintele proaspăt ales Florin Cîţu ne-a invitat să analizăm dacă dorim o fuziune între PNL şi PMP.

V-a invitat pe dumneavoastră şi pe Cristian Diaconescu?

Discuţia întâi a avut-o cu mine şi, având în vedere că eu sunt doar membru al PMP, i-am recomandat domnului Cîţu să discute cu preşedintele partidului, domnul Diaconescu, ceea ce a şi făcut. Domnul Diaconescu a informat partidul despre această discuţie, iar PMP a dat un vot în unanimitate în care eu şi domnia sa am fost mandataţi să începem discuţiile cu PNL.

Pentru fuziune. 

Evident, pentru un proiect comun PNL-PMP.

Staţi puţin! Această expresie - ”proiect comun” - a fost folosită şi de Cristian Diaconescu, dar nicidecum în sensul unei fuziuni, ci doar al unei colaborări între PNL şi PMP.

Evident că discuţia a fost despre fuziune. Eu chiar am avut o intervenţie într-o şedinţă a partidului, pe zoom, unde am spus de două ori: ”Dragi colegi, pentru a nu exista niciun fel de confuzie, trebuie să ştiţi că invitaţia liberalilor nu este pentru a face acte de caritate, ci urmăresc înghiţirea PMP, deci e o fuziune”. Prin urmare, toţi cei prezenţi la şedinţă au ştiut că mergem să începem discuţiile cu PNL pentru o eventuală fuziune.

La discuţia cu PNL, aţi negociat pentru dvs locul 5 pe lista PNL la europarlamentare, aşa cum se vehiculează pe surse?

Nu, este o glumă. Este una dintre minciunile care s-au tot spus în aceste zile. La această discuţie am participat eu şi domnul Diaconescu din partea PMP, iar din partea PNL au participat domnul preşedinte Florin Cîţu şi domnii prim-vicepreşedinţi Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Flutur. Am stabilit că trebuie să se formeze o echipă comună de negociere. La această discuţie, domnul preşedinte Diaconescu, deşi ştiam cu toţii că motivul ruperii coaliţiei PNL-USR era Ministerul Justiţiei, s-a oferit să-şi pună la dispoziţie expertiza pe care o are - a şi spus că el cunoaşte foarte bine dosarele - bineînţeles, făcând aluzie expresă la Ministerul Justiţiei. Iar cei din PNL au spus că ministerele trebuie discutate cu PSD, pentru că erau exact în faza în care purtau negocierile pentru formarea noului guvern.

Ca să fie clar: spuneţi că domnul Diaconescu încerca să negocieze pentru el funcţia de ministru al justiţiei?

Evident. A spus şi în partid că cei de la PNL par a fi deschişi să aibă o discuţie inclusiv la nivel de ministere, iar de faţă cu mine, în formatul pe care l-am prezentat, domnia sa şi-a oferit expertiza pentru Ministerul Justiţiei. Repet, cei de la PNL au spus că nu se discută despre ministere.

Dar despre alte funcţii aţi mai discutat cu PNL?

În acel format s-a discutat doar despre formarea unei comisii comune în care să vedem ce propune PMP şi ce oferă PNL. Nu s-a discutat nici despre funcţii, nici despre europarlamentare, nici despre secretari de stat. Apoi, domnul Diaconescu nu a mai vrut să continue discuţiile.

Şi care a fost explicaţia?

Nu a explicat niciodată, pentru că de atunci noi nu am mai avut nicio şedinţă.

Şi cum s-a ajuns la această ruptură dintre dvs şi Cristian Diaconescu?

Nu este o ruptură. Suntem prea mici pentru a avea conflicte interne. Este pur şi simplu o viziune diferită a domniei sale faţă de a mea cu privire la modul în care este gestionată viaţa unui partid. O parte din colegi mi-au solicitat să-i cer domnului Diaconescu să convoace o şedinţă pentru a discuta chestiuni care ţin de administraţia locală. Avem o majoritate PSD-PNL-UDMR care are peste 90% din administraţia publică în curtea sa. Primarii noştri sunt neglijaţi. Partidul nu a avut o viaţă internă activă în ultimul an, motiv pentru care i-am cerut domnului Diaconescu o şedinţă pentru a dezbate aceste chestiuni.

Şi de la o şedinţă s-a ajuns tocmai până la convocarea unui congres.

Domnul preşedinte nu a dorit să convoace această şedinţă şi nu ne-a explicat niciodată care este motivul, dar mi-a spus mie, în prezenţa celor doi secretari generali adjuncţi, că avem formula prevăzută în statut, că atunci când o treime din organizaţiile PMP solicită convocarea unei şedinţe, să o facem. Şi eu am acţionat ca un om responsabil. Toate şedinţele noastre sunt convocate pe grupul de WhatsApp, iar acolo 34 de lideri ne-am asumat covocarea acestei şedinţe. Domnul preşedinte Diaconescu a participat la aceste discuţii, şi-a spus şi punctul de vedere. Am crezut cu toţii că vom avea o şedinţă aşezată, în care să dezbatem problemele de pe agendă. Din păcate, din raţiuni pe care nu le înţeleg, domnia sa nu a dorit să vină la partid, la o întâlnire cu 46 de lideri ai PMP, însemnând practic peste 70% din conducerea partidului. Pentru că nu a participat la această şedinţă, evident că în mod spontan s-a ridicat această problemă de a convoca un nou congres în data de 19 februarie, pentru a reaşeza lucrurile astfel încât PMP să redevină un jucător pe scena politică, chiar dacă nu este în Parlament.

Veţi candida la şefia PMP?

Noi am convocat, împreună cu domnul Diaconescu - pentru că am avut o întâlnire cu domnia sa în urmă cu două zile - o întâlnire la Sibiu, la invitaţia domnului Ariton, preşedintele organizaţiei noastre de acolo. Ne vom întâlni la Sibiu şi vom stabili care este formula cu care este cel mai bine să mergem în congres pentru a ieşi mai întăriţi şi nicidecum mai dezbinaţi.

Dar vă tentează să candidaţi din nou?

Eu am fost de trei ori preşedintele PMP: când l-am fondat, după ce s-a retras Elena Udrea şi după retragerea preşedintelui Traian Băsescu. Eu sunt un om politic cu simţul răspunderii, dar nu alerg după funcţii.

Totuşi, rămâne o piatră de moară eşecul dvs în a atinge pragul electoral la alegerile din 2020. Mai puteţi ajuta acum partidul?

Mai sunt trei ani până la alegeri. Obiectivul PMP este unul singur: de a păstra echipa unită şi de a încerca să convingă şi alţi oameni să vină alături de un partid curat şi curajos. Trebuie să ne restartăm echipa, împreună şi cu domnul Diaconescu, astfel încât să putem merge mai departe. Eu sunt convins că vom ieşi întăriţi din această dispută internă.

La Congres veţi vota o rezoluţie care să-l oblige pe viitorul preşedinte al partidului să fuzioneze cu PNL?

Nu, exclus. La congresul din 19 februarie nu se discută despre nicio fuziune. Statutul PMP prevede că o fuziune sau o alianţă se realizează cu 75% din voturile celor prezenţi la un congres. Deci cine a împins această discuţie în mod iresponsabil în spaţiul public n-a făcut decât un mare rău partidului. Eu ştiu ce înseamnă o fuziune, pentru că PMP a mai avut această experienţă cu UNPR, care a eşuat. 

Ce şanse îi daţi lui Cristian Diaconescu să rămână preşedinte al partidului?

Şansa pe care i-o va da Congresul.

Mai mari, mai mici?

În condiţiile în care peste 70% din liderii PMP au solicitat un congres pentru a alege o nouă conducere a PMP, îmi este foarte greu să vă dau un alt răspuns decât cel pe care l-au dat colegii mei prin vot. Într-un partid, deciziile se iau prin instrumente democratice. Îţi convin, nu-ţi convin, e o altă chestiune.

Deci şansele sale sunt mici. Am mai văzut o ştire care spunea că domnul Diaconescu a negociat şi cu PNL, şi cu PSD o eventuală fuziune. Ştiţi de vreo discuţie cu PSD?

Nu cunosc şi nu vreau să intru în speculaţii.

Se mai implică Traian Băsescu în viaţa de partid?

Nu, după alegerile parlamentare, domnul Băsescu nu s-a mai implicat nicio clipă în activitatea partidului, dar moştenirea sa politică trebuie promovată în continuare, pentru că urmăreşte obiective vitale pentru societatea noastră: de la legea sănătăţii, care este şi astăzi de actualitate, până la reforma parlamentară prin reducerea numărului de parlamentari la 300. Din păcate, Parlamentul ignoră două decizii ale CCR.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite