Testul alegerilor parlamentare din R. Moldova: Europenism versus Putinism. Interviu cu analistul în politici de securitate Rosian Vasiloi

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Sursa Foto: Economica.net
Sursa Foto: Economica.net

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie este atent controlată de oamenii oligarhului Vladimir Plahotniuc şi de instituţiile de forţă ale statului moldovean, iar cetăţenii R. Moldova trebuie să sancţioneze prin vot toate aceste derapaje de la valorile democraţiei ale PDM, a declarat, într-un interviu pentru Jurnaliştii.ro, analistul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.

Jurnaliştii.ro: Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie este în plină desfăşurare. Cum se comportă instituţiile statului subordonate oligarhului Plahotniuc cu forţele opoziţiei?

Rosian Vasiloi: Instituţiile statului sunt pe deplin implicate în aceste alegeri. Partidul de guvernământ foloseşte resursa administrativă în toate domeniile. Am ajuns în situaţia când bolnavii nu pot fi trataţi sau să li se acorde asistenţă medicală, pentru că personalul instituţiilor medicale participă la întâlniri electorale cu candidaţii PDM (n.r. Partidul Democrat din R.Moldova, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc). Practic, toţi secretarii de stat din toate ministerele participă la „caravana PDM“ şi asta în condiţiile în care tot PDM ne spunea anul trecut, că această categorie de demnitari sunt în afara politicului.

Toate aceste derapaje sper că vor fi taxate în primul rând de cetăţeni pe 24 februarie, dar şi de observatorii internaţionali, care au o prezenţă fără precedent în Republica Moldova.

Vedem şi situaţii când unele instituţii de stat sunt implicate în monitorizarea concurenţilor electorali şi ne referim la instituţiile responsabile de ordinea publică şi securitatea naţională. Mai mult decât atât, aceste instituţii sunt implicate în monitorizarea observatorilor independenţi, precum şi a observatorilor Asociaţiei Promo-Lex din teritoriu, şi această activitate a luat amploare în ultima perioadă de timp.

Ce şanse are blocul ACUM în contextul în care electoratul pro-european şi unionist este disipat, iar presiunile aparatului guvernamental sporesc cu fiecare zi de campanie?

Cetăţenii trebuie să ţină cont de faptul că PDM s-a asigurat că la aceste alegeri participă foarte mulţi „candidaţi independenţi“ cărora li s-a pus o sarcină clară: să rupă din voturi. În acest moment, nu se pune întrebarea: votul pro-european sau  pro-unionist. Acum se pune întrebarea ce va fi după 24 februarie, pentru că în cazul în care vine PSRM sau PDM la guvernare, nimeni nu va mai întreba dacă eşti din tabăra europenilor sau a unioniştilor.

Şansa o avem noi toţi, dar noi, cetăţenii, care vom vota pe 24 februarie. Vom alege calea dezvoltării şi a prosperităţii sau calea putinismului şi a oligarhiei?

Cum va arăta viitorul R. Moldova dacă binomul PDM-PSRM va obţine majoritatea? Există riscul denunţării Acordului de Asociere şi al implementării federalizării?

Nu ştiu dacă putem vorbi despre viitor în acest caz. Evident că pot fi examinate şi mai multe scenarii şi ipoteze de lucru. Noi vedem că PSRM, şi-n special Dodon, a schimbat macazul – nu mai vrea sa denunţe Acordul de Asociere. El vrea să implementeze politica „şi-şi“ nu „ori-ori“. Însă toate acestea sunt o capcană impusă de Rusia, pentru a arăta rolul de „pacificator“ al lui Putin.

Iar Dodon este un proxy, care face ce i se spune, inclusiv cu promovarea tot mai intensă, cum îi spun eu, a „Pachetului lui Dodon“, care include în sine mai multe documente de politici scrise în laboratoarele de la Kremlin, cu privire la dezvoltarea Republicii Moldova.

Dodon nu mai flutură cu noţiunea de federalizare, deşi asta o mai fac ortacii săi. Dar totul se ascunde sub noţiunea de statut special, care e cu bătaie lungă şi ţinteşte nu numai în viitorul Republicii Moldova, dar şi în Ucraina. După cum spuneam, se încearcă de a-l eticheta pe Putin ca „pacificator“ şi cred că, după alegeri, aceste activităţi vor lua amploare pornind de la rezultatele alegerilor de la Chişinău din februarie, dar şi cele prezidenţiale din martie, în Ucraina.

Citeşte întreg interviul pe Jurnaliştii.ro

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite