Extremismul pro-rusesc şi anti-european din Republica Moldova

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-un atom există şi protoni, şi electroni. Similar, într-o societate democratică există şi viziuni de dreapta, şi de stânga. Totodată, dacă în fizică extremele se atrag, atunci în politică ele trebuie respinse. Orice deviere de la aceste legităţi înseamnă anormalitate. Or, extremismul nu este doar anormal, ci şi pernicios, pentru că presupune instigarea la violenţă şi impunerea unor anumite convingeri.

Săptămâna trecută, opinia publică din Republica Moldova a fost tulburată de activizarea unor organizaţii extremiste în ajunul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie. Unul şi acelaşi comunicat de presă, plasat atât pe site-ul Serviciului de Informaţii şi Securitate, cât şi pe cel al Procuraturii Generale este deopotrivă grav şi superficial. Adică suntem înştiinţaţi despre pregătirea unor acţiuni de destabilizare a situaţiei social-politice, fără a fi asiguraţi că acestea vor eşua sau că nu se vor repeta ca în cazul deturnării protestelor paşnice din aprilie 2009. De parcă am fi condamnaţi la anxietate şi instabilitate.

Precizez că anul trecut a fost reţinut un cetăţean, pe atunci activist al Partidului Comuniştilor, pentru deţinere ilegală de armament: gloanţe cu pătrundere adâncă, care perforează şi vesta antiglonţ, gloanţe expansive, care pătrund în corp şi îl fărâmiţează, precum şi grenade cu provenienţă dubioasă şi un aruncător de grenade cu sistem de ghidaj. Sancţiunea aplicată a fost o amendă modică de 4500 de lei. Totodată, recent a fost reţinut un tânăr din Găgăuzia care a încercat să introducă în Republica Moldova echipament militar din Federaţia Rusă. Pentru că a conlucrat cu anchetatorii, acesta a fost eliberat.

Într-un atare context, orice atenţionare din partea celor care trebuie să prevină ameninţările la adresa securităţii statului reprezintă un urlet în surdină. O încercare disperată de a-şi cere scuze pentru erată, prin a ne informa că s-ar mai putea înregistra asemenea acţiuni subversive. Unde s-a mai văzut ca un serviciu de informaţii să lanseze o avertizare anodină în plină campanie electorală? Sau să posteze filmuleţe video pe internet, mimând astfel combaterea extremismului? Faptele trebuie să vorbească de la sine, oricât de ingrată nu le-ar fi misiunea.

Dacă acel comunicat s-a dorit a fi o distragere a atenţiei de la provocările reale (bunăoară, intenţia de concesionare a Î.S. Calea Ferată din Moldova unor investitori ruşi, în timp ce BERD anunţă că oferă peste 52 mln de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare), scopul a fost parţial atins. Din păcate, se pare că unele instituţii publice îşi ajustează mesajele după sloganele unui concurent electoral, care ne îndeamnă cu ipocrizie să „Oprim Extremismul”, în timp ce miniştrii săi cedează companiile de importanţă strategică (a se vedea cazul Banca de Economii şi Aeroportul Internaţional Chişinău) anume celor care promovează extremismul în Republica Moldova.

Să o spunem pe şleau: grupările extremiste au existat şi vor exista dintotdeauna, în toate statele, la fel cum agenţii patogeni există în orice organism viu. Important este ca „anticorpii” să-şi facă datoria şi să neutralizeze la timp „infecţia”. Din păcate, însă, statul nostru tratează simptomele, nu şi boala: românofobia. Anume acest flagel se răspândeşte în stânga Prutului, sub forma extremismului pro-rusesc şi anti-european.

De altfel, în platforma unei organizaţii oculte şi clandestine, denumită impropriu „Antifa” (de parcă fascismul ar putea recidiva acolo unde n-a existat), figurează şi misiunea „luptei împotriva unionismului”. Liderul respectivei grupări de extremă stângă a declarat într-un interviu că exerciţiile militare pe care le desfăşoară periodic membrii acesteia nu sunt decât antrenamente de auto-apărare, iar finanţarea masivă din exterior a asimilat-o nonşalant şi impertinent cu banii pe care îi trimit acasă moldovenii care muncesc peste hotare. În atare situaţie, propun ca Ministerul Justiţiei să înregistreze această organizaţie în dubla calitate de club sportiv, şi de bancă, măcar astfel vor creşte veniturile la bugetul de stat.

Fără a cădea în extreme, consider că extremismul pro-rusesc şi anti-european din Republica Moldova este, în esenţă, anti-românesc. Apropierea de Uniunea Europeană înseamnă, implicit, apropierea de România – unicul stat membru cu care avem frontieră comună. De aici rezultă atacurile furibunde la adresa integrării europene, iar din românofobie se inspiră mişcările extremiste care aspiră la subminarea celui de-al doilea stat românesc.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite