Facerea noii guvernări

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

În urma moţiunii de cenzură, Guvernul Dăncilă a picat la votul din Parlament. Prin urmare, conform legii fundamentale, art. 103, alin. (1) „Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

Numele noului Premier desemnat prin decret prezidenţial a fost publicat în Monitorul Oficial al României.

După nominalizarea lui Ludovic Orban în functia de Premier de către Preşedintele Republicii drumul constituţional spre acceptarea membrilor cabinetului este destul anevoios, având în vedere că majoritatea care a votat moţiunea de cenzură pune condiţii de natură politică pentru a susţine parlamentar viitorul cabinet politic. Conform art. 103 alin (2) din Constituţia României, republicată, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Cu toate că guvernul Dăncilă a picat, totuşi noul premier nu are încă programul de guvernare. Astfel, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului, birourile politice ale parlamentului stabilesc data şedinţei comune pentru votul de învestitură a noului guvern. Prin urmare, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, însă după ce miniştrii vor fi audiaţi în comisiile de specialitate, în funcţie de ministerele la care sunt propuşi.

Noul Premier trebuie să alcătuiască nominal o listă cu compoziţia politică sau apolitică care va popula guvernul. În urma audierii, comisiile vor întocmi un aviz comun consultativ, pe care îl vor prezenta candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Respectivele avize vor fi depuse la cele două birouri permanente care dispun difuzarea lor deputaţilor şi senatorilor. Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi audiată.

Cabinetul, odată validat de Parlament, poate începe actul guvernării de tranziţie, pe o perioadă de un an, până la alegerile parlamentare din 2020. În cazul în care şi prima şi a doua propunere de Premier a Preşedintelui sunt respinse prin vot de senatori şi deputaţi, atunci soluţia ar fi alegerile anticipate, care nu sunt dorite de parlamentari, deoarece probabilitatea să mai fie pusi pe listele centralizate în birourile politice ale organizaţîilor politice şi să mai fie şi aleşi este destul de mică. De aceea, probabilitatea ca guvernul Ludovic Orban să treacă încă de la primul vot din Parlament este destul de mare. Alianţele politice parlamentare vor creiona sau nu viitoarea arhitectură guvernamentală.

Premierul desemnat a declarat că va recurge la măsuri de austeritate, prin limitarea deficitului bugetar, conform pactului fiscal de maximum 3%. Guvernul de tranziţie va modifica OUG 114 în domeniul energiei, financiar-bancar şi comunicaţii. Guvernarea Ludovic Orban va fi în conformitate cu viziunea macroeconomică stabilită de BNR, în care tehnicienii şi specialiştii vor popula ministerele.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite