Fantoma Securităţii bântuie Partidul Neprihăniţilor

Francisco Goya avea dreptate: „Somnul raţiunii naşte monştri”. Cum ar putea fi astfel dacă am lua în serios zvârcolirea politică a lui Claudiu Năsui, care, pentru a se exonera de acuzaţia că este „puiuţ de securişti” a trecut la contraatac.

A iniţiat proiectul legislativ „privind crearea registrului lucrătorilor Securităţii şi legăturilor de rudenie ale persoanelor care ocupă demnităţi sau funcţii publice cu aceştia prin completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii”.

Să începem cu neştiinţa junelui populist dar cu mult tupeu Claudiu Năsui. Acesta solicită Consiliului Naţional pentru Studiul Arhivelor Securităţii (CNSAS) să publice pe site-ul propriu un „registru public al tuturor lucrătorilor Securităţii”. Stupoare! Un astfel de registru există de foarte mulţi ani şi el conţine numele angajaţilor Securităţii care au fost obiectul unei acţiuni de verificare din partea CNSAS, din oficiu sau la cerere.

Ferocele anticomunist Năsui inversează ordinea constituţională din România inventând „prezumpţia de vinovăţie (morală)”, aruncă la foc cu nonşalanţă Convenţia europeană a Drepturilor Omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi, mai presus de toate, orice urmă de europenitate. Ştie Claudiu Năsui care este primul articol din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene? Simplu: „Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată şi protejată.”

În fapt, ce aberaţie propune ministrul-parlamentar Năsui pentru a scăpa de stigmatul de a fi cerut premierului Cîţu aducerea de la ministerul de Finanţe la ministerul pe care încă îl conduce a unei persoane trimise în judecată de CNSAS pentru încălcarea drepturilor fundamentale? Imberbul Năsui doreşte transformarea CNSAS dintr-un instrument care deconspiră poliţia politică a regimului comunist într-un actor instituţional care face poliţie politică asupra cetăţenilor României. Instituţia ar trebui să întocmească un index cu rudele de până la gradul al III-lea al persoanelor care ocupă următoarele demnităţi sau funcţii: „Preşedintele României; deputat sau senator în Parlamentul României, membru in Parlamentul European; membru al Guvernului; Avocatul Poporului; primar.” Cu alte cuvinte, dacă o persoană din categoriile enumerate anterior (de ce doar acestea şi nu altele, precum membrii Curţii Constituţionale, judecătorii Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie ş.a.?), indiferent de faptele sale, are în rândul rudelor sale un fost lucrător al Securităţii asupra sa va fi aruncat oprobiul public. O astfel de operaţiune ar fi de natură totalitară. Amintesc faptul că naziştii operau cu conceptul vinovăţiei de rasă, iar staliniştii cu vinovăţia de clasă.

Cum ar putea CNSAS să întocmească astfel de liste cu arborii genealogici a mii de persoane? Nici măcar Germania nazistă sau Uniunea Sovietică nu au construit baze de date ale cetăţeniei pe baza relaţiilor de rudenie până la gradul III. Şi pentru regimurile totalitare clasice o astfel de pervertire făţişă a ordinii juridice ar fi fost exagerată. Claudiu Năsui ar trebui să explice baza legală pentru a fi transmise public informaţii despre relaţiile de rudenie ale cetăţenilor români, dacă avem în vedere art.8 al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene: „Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc”?

Aberaţii legislative precum cea a lui Claudiu Năsui descalifică orice membru al guvernului şi, în faţa unui proiect politic de factură totalitară, primul-ministru Vasile Câţu are o singură opţiune: demiterea lui Claudiu Năsui. Acesta este nedemn de a reprezenta cetăţenii României din poziţia de membru al guvernului, fie pentru că nu cunoaşte principiile fundamentale ale democraţiei, fie pentru că nu-i pasă de acestea. Pentru ambele ipoteze, singura soluţie democratică este demiterea imediată din Guvernul României. Fără demagogi în funcţii publice!