Finanţarea partidelor: Parlamentul a ascultat şi nu prea de Iohannis
0
Parlamentarii, atât de la Putere cât şi din Opoziţie, au respectat doar în parte observaţiile preşedintelui Klaus Iohannis formulate în cererea de reexaminare privind Legea finanţării partidelor.
Senatorii au adoptat ieri, aproape în unanimitate, un nou raport al Comisiei de Cod Electoral, întocmit cu scopul de a cuprinde recomandările făcute de preşedintele Klaus Iohannis în cererea de reexaminare a Legii finanţării partidelor politice transmisă Parlamentului.
Deşi membrii Comisiei de Cod Electoral, în frunte cu liberalul Mihai Voicu, au spus că noul raport respectă întocmai observaţiile preşedintelui, din confruntarea celor două documente – cererea de reexaminare a Preşedinţiei vs. raportul Comisiei responsabile cu legislaţia electorală – reiese că aleşii au mai retuşat, pe ici, pe colo, însă sunt încă departe de forma dorită de şeful statului.
Principalul argument al respingerii legii finanţării de către Klaus Iohannis era introducerea împrumuturilor ca posibile surse de finanţare pentru partidele politice, care lăsa în continuare destule portiţe prin care partidele politice puteau perpetua practicile nefericite din preajma alegerilor, de a aduce sacoşe cu bani la partid. Aleşii au reglementat problema împrumuturilor, dar nu în sensul scoaterii lor din posibilele surse de finanţare a partidelor, aşa cum a sugerat Iohannis, ci au inclus în lege obligativitatea ca toate împrumuturile, indiferent de sumă, să se facă prin transfer bancar, astfel încât să nu existe posibilitatea folosirii de bani în numerar, care pot fi mult mai greu de controlat. O altă modificare operată de aleşi este instituirea unui termen de trei ani pentru restituirea împrumuturilor. Dacă împrumuturile nu sunt returnate în acest interval, ele sunt considerate donaţii şi se supun regimului de restricţii privind cuantumul acestora.
„În forma anterioară, împrumuturile intrau în zona gri şi nu exista nicio obligaţie de restituire, în timp ce acum a fost instituit un termen de returnare de trei ani. Dacă banii nu sunt returnaţi în perioada amintită, împrumutul e considerat donaţie şi se supune reglementărilor valabile în cazul donaţiilor. Faptul că împrumuturile sunt acordate doar prin virament bancar înseamnă că va exista un mecanism clar de controlare a banilor. Termenul de restituire de trei ani obligă, pe de altă parte, partidele să returneze fondurile“, a explicat Septimius Pârvu, specialist în bună guvernare şi procese electorale de la Expert Forum.
„Parlamentarii nu au respectat toate cerinţele“
În cererea de reexaminare, Klaus Iohannis mai spunea că preferabile sunt împrumuturile contractate de la instituţiile de credit şi nu de la persoane fizice sau juridice. „Posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar şi de la persoane juridice - altele decât instituţiile de credit (supuse supravegherii prudenţiale şi unor cerinţe minime de administrare a riscurilor nerambursării împrumuturilor) - poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependenţa mediului politic de mediul de afaceri şi poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât şi pentru donaţii (eventual, prin donaţii deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată“, se arară în cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis.
În textul votat la unison de PSD şi PNL nu dispar cele două categorii, ci sunt adăugate mai multe date pe care partidele politice sunt obligate să le publice în Monitorul Oficial cu privire la persoanele fizice sau juridice care au acordat împrumuturi partidelor politice, precum felul împrumutului, data la care a fost efectuat împrumutul, codul unic de înregistrare în cazul persoanelor juridice, termenul de restituire a împrumutului.
„Când te legi de o bancă este foarte posibil să existe un contract mai dur şi prevederi mai clare, iar banca găseşte metode de a recupera suma împrumutată. Se poate spune că parlamentarii au respectat o parte dintre cerinţele preşedintelui Iohannis, dar nu pe toate“, arată specialistul de la Expert Forum.
Mai mult decât atât, în noua formă adoptată de către Senat se menţine discriminarea faţă de partidele mici, pragul electoral de 3% necesar pentru rambursarea banilor de la bugetul de stat nefiind eliminat, deşi, în cererea preşedintelui se spune că ar trebui regândit acest prag pentru a le permite şi partidelor mici să candideze. O altă omisiune a aleşilor priveşte subvenţiile. „În lege se spunea că nu sunt supuse executării silite prin poprire. Preşedintele a precizat însă că subvenţiile nu trebuie supuse unui regim special şi că partidele pot cheltui banii ca pe orice altă formă de venit. Din nou, nu s-a aplicat ce a cerut preşedintele“, a mai spus Pârvu.
Iohannis poate ataca la CCR
Camera Deputaţilor urmează să ia decizia finală, însă, având în vedere consensul între Putere şi Opoziţie, cel mai probabil, forma finală a legii rămâne cea adoptată de Senat. Având în vedere că are dreptul de a trimite o singură dată o lege în Parlament, singura cale de atac a preşedintelui Klaus Iohannis rămâne sesizarea la la Curtea Constituţională.
Citeşte şi:
Senatul a admis astăzi cererea de reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis privind Legea finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, după ce Comisia de Cod Electoral a adoptat un nou raport înlocuitor, care cuprinde observaţiile făcute de şeful statului. Senatul este prima Cameră sesizată, urmând ca deputaţii să se pronunţe înainte de trimiterea legii la promulgare.
Senat: Un partid se poate înfiinţa cu trei membri
Senatorii au adoptat astăzi legea partidelor politice, care prevede, printre printre multe alte modificări, şi posibilitatea înfiinţării unui partid cu trei membri, această iniţiativă fiind una dintre cererile eurodeputatului Monica Macovei către preşedintele Klaus Iohannis.
Se încarcă comentariile...
