Garda politică a premierului. Cu cine va conduce Nicolae Ciucă Guvernul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Colaj Adevarul.ro: Marian Neacşu - Nicolae Ciucă - Mircea Abrudean (foto Inquam Photos, Facebook)
Colaj Adevarul.ro: Marian Neacşu - Nicolae Ciucă - Mircea Abrudean (foto Inquam Photos, Facebook)

PSD şi PNL au trimis lângă premierul Nicolae Ciucă, pentru funcţiile-cheie din arhitectura Guvernului, politicieni care să asigure legătura cu partidele lor, dar care să joace şi un rol important în toate deciziile Executivului.

Două dintre funcţiile-cheie din cadrul Guvernului, de şef al Secretariatului General şi al Cancelariei prim-ministrului, vor fi ocupate de politicieni cu susţinere solidă în partidele din care fac parte, PSD şi PNL. Social-democraţii au ales să meargă pe mâna lui Marian Neacşu, fost secretar general al partidului şi vechi membru al formaţiunii, care a fost susţinut mai ales de Marcel Ciolacu şi Mihai Tudose, potrivit informaţiilor „Adevărul”. De asemenea, în PNL nu a mai fost acceptată varianta alegerii pentru şefia Cancelariei premierului a unui apropiat al lui Nicolae Ciucă, fiind preferată plasarea în această funcţie a lui Mircea Abrudean, fost prefect de Cluj şi fost secretar general-adjunct al Guvernului. Abrudean este susţinut mai ales de organizaţiile PNL din Ardeal, în frunte cu Clujul, fiind un apropiat al lui Emil Boc şi Daniel Buda.

Practic, Abrudean ar trebui să fie mâna dreaptă a premierului, ca reprezentant al partidului din care face parte şi Ciucă. La începutul lui 2021, liberalii cedaseră în faţa lui Cîţu, când acesta a mers pe varianta alegerii unui secretar general din anturajul său, Horaţiu Gorun, nu pe selecţia unui om de partid, adică Mircea Abrudean sau Tănase Stamule. La acel moment, şeful Cancelariei fusese dat celor de la USR, însă funcţia a fost golită de conţinut, majoritatea atribuţiilor fiind mutate la directoarea de Cabinet a lui Cîţu.

Importanţa în dinamica şi în arhitectura Guvernului

Cele două funcţii sunt foarte importante în dinamica şi arhitectura Guvernului. Secretarul general controlează tot fluxul de documente legate de pregătirea şedinţelor de Guvern, de avizarea proiectelor legislative, iar pe la acesta ajunge fiecare act normativ pentru a fi contrasemnat. Practic, secretarul general ştie tot ce se întâmplă în Executiv.

În subordinea Secretariatului General al Guvernului sunt numeroase structuri, cum este cazul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat. De asemenea, SGG are sub autoritatea sa Translectrica (structura care administrează şi operează sistemul electric de transport), Transgaz (instituţie care administrează şi operează sistemul de transport al gazelor) şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS). Ultima instituţie este structura care se ocupă de locuinţele de protocol şi de reşedinţele oficiale.

Instituţia are aproximativ 4.800 de angajaţi, potrivit ultimelor date publice existente, cele de pe luna octombrie. Adică un număr egal cu totalul angajaţilor Camerei Deputaţilor, Senatului, Administraţiei Prezidenţiale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Avocatul Poporului şi Consiliului Legislativ la un loc.

La rândul său, şeful Cancelariei are o importanţă deosebită mai ales în ceea ce priveşte agenda de lucru a premierului, relaţia şefului Guvernului în zona diplomatică (în colaborare cu MAE), este responsabil de mai multe departamente ale Executivului şi, în mod normal, analizează şi valorifică informaţiile din domeniul securităţii naţionale. Toate acestea dacă nu se întâmplă ca în ianuarie 2021, când Florin Cîţu a mutat majoritatea atribuţiilor la directoarea sa de Cabinet. De asemenea, Mircea Abrudean ar putea fi responsabil de activitatea unor structuri precum Institutul Naţional de Statistică, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare.

Petele din CV-urile celor doi

Marian Neacşu a fost motiv de dispută în interiorul Coaliţiei, liberalii nefiind de acord cu promovarea acestuia din raţiuni de imagine. Neacşu are la activ o condamnare de şase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, însă între timp a fost reabilitat. Strict politic şi organizatoric, nu sunt în schimb probleme, Neacşu lucrând la nivel guvernamental şi în perioada în care a fost consilier al premierilor Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose.

La rândul său, Mircea Abrudean, fost prefect de Cluj în perioada 2019-2020, a avut în anii în care ocupa funcţii publice în plan local numeroase contracte cu statul. Firmele deţinute de acesta avea în special contracte pentru consultanţă pe achiziţii publice. PressOne scria în ianuarie 2020 că Mircea Abrudean a încheiat „în ultimii 12 ani sute de contracte de consultanţă cu primăriile comunelor din judeţ”, toate fiind prin atribuire directă.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite