Ghidul PSD: 10 paşi pentru a îmblânzi Facebook

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

După o săptămână de foc, în care a reuşit să genereze reacţii dure din partea societăţii civile, a utilizatorilor reţelelor sociale şi să stârnească criticii inclusiv de la nivelul ambasadei SUA, controversata Lege a defăimării nu a întrunit majoritatea necesară de voturi pentru a fi adoptată de Camera Deputaţilor.

Discuţiile stârnite în jurul sancţiunilor prevăzute în proiectul de lege şi dezbaterile despre limitarea dreptului la exprimare i-au asigurat lui Liviu Dragnea o mediatizare de care nu a beneficiat nici la momentul alegerii sale ca preşedinte al PSD. Apărută în dezbaterea publică chiar în preajma lansării oficiale a fundaţiei lui Victor Ponta, Legea Defăimării l-a propulsat pe Dragnea drept cel mai vizibil lider al PSD, ocupând întreaga agendă publică

Specificul aparte al campaniei electorale, cu alegeri organizate de un guvern condus de un premier tehnocrat, precum şi bunele intenţii pe care Dragnea le-a afişat constant faţă de Klaus Iohannis au lăsat PSD fără un duşman credibil. Dragnea nu poate lupta în mod direct cu Iohannis, aşa cum face Ponta, însă poate lupta cu electoratul care a contribuit decisiv la alegerea acestuia în funcţia de preşedinte al României.

Războiul declanşat cu utilizatorii Facebook, dar şi solidaritatea afişată faţă de campania de victimizare declanşată de Antena3, ca urmare a refuzului de a respecta o hotărâre judecătorească (Dragnea ameninţă inclusiv cu o moţiune de cenzură dacă acţiunea ANAF va fi pusă în aplicare) împinge electoratul PSD exclusiv spre mass-media tradiţională. Liviu Dragnea este conştient că imaginea negativă pe care o are în rândul electoratului neangajat politic nu îi permite să cucerească teritorii noi, aşa cum a procedat Victor Ponta până la declanşarea scandalului privind plagiatul, însă acesta poate să consolideze vechile teritorii electorale.

„Partidul” Facebook şi-a dovedit forţa în numeroase ocazii. Mobilizările fără precedent, care au avut loc în turul doi al alegerilor prezidenţiale sau în jurul protestelor generate de tragedia de la Colectiv, au dovedit că această reţea socială acţionează precum un gardian al democraţiei.

De asemenea, mediul online s-a dovedit a fi extrem de critic în ceea ce priveşte activitatea partidelor politice, obişnuite să-şi cumpere liniştea, PSD fiind una dintre „victimele” constante ale utilizatorilor Facebook. Ce pot face, însă, liderii PSD pentru a îmblânzi cu adevărat această forţă electorală?

Pasul 1. Liviu Dragnea, condamnat penal, în primă instanţă, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru infracţiuni asimilate faptelor de corupţie, legate de implicarea sa în organizarea referendumului pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu din iulie 2012, renunţă la funcţia de şef al PSD. 

Modelul candidatului unic dispare definitv. În cursa pentru alegerea unui nou preşedinte al PSD se vor înscrie candidaţi care vor respecta următorul profil: persoană educată, onestă, fără probleme de integritate, cu opţiuni pro occidentale, fără doctorat plagiat, obţinut la Academia de Informaţii a SRI sau la orice altă instituţie de învăţământ din România.

Pasul 2. PSD dă startul unei reale împrospătări a administraţiei locale. Lista candidaţilor promovaţi de PSD este alcătuită exclusiv din profesionişti şi specialişti în administraţie, persoane cu imagine bună în comunităţile din care provin, fără probleme de integritate, care prezintă cele mai bune proiecte pentru dezvoltarea şi modernizarea satelor, oraşelor sau a municipiilor unde vor candida. Fără baroni, traseişti, personaje dubioase, certate cu legea sau care şi-au dovedit deja incompetenţa în materie de administraţie.

Pasul 3. Flagelul corupţiei este eliminat complet din partid. Liderii PSD respectă toate deciziile justiţiei, iar deputaţii şi senatorii nu vor mai face scut în faţa procurorilor, împiedicând actele de justiţiei.

Pasul 4. Membrii PSD, condamnaţi penal, vor restitui prejudiciile create în urma faptelor de corupţie pe care le-au săvârşit. De asemenea, atacurile la adresa DNA, ANI, ICCJ şi a altor instituţii de forţă nu se vor mai regăsi în discursurile liderilor partidului.

Pasul 5. Mita electorală dispare definitiv. În locul sticlelor cu ulei, a pungilor cu zahăr şi făină, oferta PSD va cuprinde programe de modernizare, idei pentru dezvoltarea comunităţilor sau candidaţi integrii şi competenţi.

Pasul 6. Liderii partidului vor susţine revenirea la votul în două tururi de scrutin pentru alegerile locale, deschizând astfel competiţia şi pentru partidele nou înfiinţate pe scena politică.

Pasul 7. PSD renunţă la orice colaborare şi susţinere a postului Antena3. De asemenea, preşedintele partidului se delimitează ferm de linşajele şi atacurile îndreptate împotriva instituţiilor statului de drept la care recurge postul de televiziune deţinut de Voiculescu.

Pasul 8. Liderii partidului vor promova şi vor susţine libertatea de exprimare în toate formele ei. De asemenea, finanţarea televiziunilor prietene va fi oprită, iar presiunile asupra instituţiilor de presă şi a jurnaliştilor care nu împărtăşesc viziunile liderilor partidului vor deveni istorie.

Pasul 9. La alegerile parlamentare PSD nu va susţine pe listele sale niciun personaj provenit din rândurile UNPR, partidul interesului naţional urmând să dispară definitiv din viaţa politică.

Pasul 10. PSD renunţă la atitudinea de haită şi devine un partid modern. Liderii partidului vor promova şi vor susţine respectarea valorilor şi principiilor democratice. Atacurile la adresa liderilor şi a instituţiilor Uniunii Europene nu se vor mai regăsi între practicile specifice acestui partid.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite