Guvernarea Ciucă pune bugetarii în centrul politicilor sale. Cum a crescut de la lună la lună numărul angajaţilor la stat

Nicolae Ciucă a ajuns să fie liderul unei guvernări în care angajările au loc pe bandă rulantă FOTO Guvenrul României

Numărul angajaţilor la stat creşte de la lună la lună, chiar dacă acest lucru înseamnă o presiune mai mare pe buget, iar România se îndreaptă spre o criză economică.

În doar şase luni, statul român a primit în rândurile sale peste 32.000 de bugetari. Mai precis, dacă în septembrie 2021 în România erau angajate la stat 1.233.386 de persoane, şase luni mai târziu, în februarie 2022, luna pentru care sunt disponibile ultimele statistici, numărul lor a ajuns la 1.265.722 de persoane. Iar cifrele ne arată că mai ales la nivelul administraţiei centrale au fost schimbări, din moment ce, în februarie, 809.108 persoane aveau contracte de muncă în instituţiile de la centru, în timp ce în septembrie erau doar 780.875 de persoane. Aşadar, o diferenţă de circa 28.200 de noi angajaţi.

Instituţii centrale care au cunoscut modificări semnificative au fost Ministerul Educaţiei (17.799 de angajaţi noi în februarie, faţă de septembrie 2021), Ministerul Afacerilor Interne 822 de noi angajaţi), Ministerul Sănătăţii (287 de noi angajaţi) şi Secretariatul General al Guvernului (251 de salariaţi în plus).

Porţile larg deschise de la ministere

Iar tendinţa de noi angajări va continua. Numărul total al locurilor din ministere a crescut cu aproximativ 1.300 de posturi, prin noile Hotărâri de Guvern de organizare şi funcţionare ale portofoliilor, cum sunt cazurile de la ministere ca Transporturile, Finanţele, Munca, Familia şi Tineretul, Investiţiile şi Proiectele Europene, Sănătatea etc.

În Ministerul Sănătăţii, instituţie unde a fost adoptat un nou HG de organizare luni, numărul de posturi a crescut de la 384 la 449 (65 în plus, aşadar aproape 20%). La Mediu, numărul posturilor a fost suplimentat de la 484 la 547 (63 de posturi în plus). HG-ul de reorganizare a fost aprobat luna martie.

La un pas de adoptare este Hotărârea de Guvern privind reorganizarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, urmând să intre pe ordinea de zi a următoarelor şedinţe ale Executivului. Această instituţie, care este şi coordonatoare a PNRR, va avea o creştere a numărului de posturi de la 1.407 (fără demnitari şi cabinetele acestora) la 1.828. „MIPE este cam singurul îndreptăţit să-şi facă o suplimentare masivă de personal, pentru că nu are doar PNRR, ci şi numeroase alte programe şi au lipsă de personal. În rest, celelalte ministere supradimensionează aparatul de lucru. Activitatea nouă a ministerelor, exclusiv pe PNRR, ar putea fi făcută şi de personalul unei direcţii, adică în jur de 15 angajaţi. Nu au nevoie de 50, 100, 150 de angajaţi noi”, susţin surse guvernamentale pentru „Adevărul”.

Cei 300 de la Finanţe

Suplimentări consistente au fost şi la Ministerul Familiei şi Tineretului, dar şi la Finanţe. Ministerul Familiei şi Tineretului a fost unul nou în Guvernul Ciucă, iar din start acestei instituţii i s-a permis să aibă nu mai puţin de 298 de posturi, doar pentru funcţionarii publici, la care se adaugă demnitarii, cabinetele acestora şi înalţii funcţionari. În prezent, la Familie şi Tineret sunt numeroase concursuri pentru angajarea de personal. În urmă cu câteva săptămâni, şi Ministerul Finanţelor Publice şi-a modificat schema de personal, adică a trecut de la un maxim de 1.715 posturi la 2.001 posturi.

Zeci de posturi noi au fost create şi la Transporturi, şi la Externe. Ministerul Transporturilor a crescut numărul de posturi de la 514 la 583, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor acestora. Instituţia a susţinut că nu este necesară modificarea bugetului pentru noile schimbări, deşi, practic, are loc o creştere de peste 10% a posturilor, bineînţeles justificate de implementarea PNRR, un program pentru care România nu a trimis nici până acum cererea de plată pentru obiectivele considerate îndeplinite până la 31 decembrie 2021.

„Trăim într-o criză economică ce se va adânci în lunile care urmează”, a avertizat Kelemen Hunor, vicepremier al Guvernului Ciucă, luni seară. Atitudinea Executivului nu indică o îngrijorare asemănătoare.

„Exemplul” Tăriceanu

Panta ascendentă a angajărilor la stat aduce aminte de modelul de guvernare Tăriceanu, mai ales în perioada 2007-2008, când contextul mai multor rânduri de alegeri, dar şi nevoia de sprijin a Cabinetului minoritar i-au determinat pe cei din PNL să ajungă la un nivel de aproape 1,4 milioane de angajaţi la stat.

Chiar înaintea alegerilor parlamentare din 2008, când guvernanţii ignorau semnele crizei economice mondiale, Guvernul Tăriceanu a majorat pensiile cu 20%, salariile profesorilor cu 9% şi pe cele ale poliţiştilor cu 20%. Tot premierul Tăriceanu afirma, la numai două zile după ce Lehman Brothers intra în insolvenţă şi la o zi după ce AIG era naţionalizată, adică pe 17 septembrie 2008, că România va fi ocolită de criza financiară, iar efectele acesteia în SUA ar putea determina o scădere a preţurilor pentru anumite active imobiliare, ceea ce le va permite şi românilor să cumpere proprietăţi peste Ocean. România nu a fost ocolită de criza financiară, iar în anii următori s-a ajuns la scăderi de salarii şi concedieri.