Guvernul Cioloş, de doi lei speranţă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Clasa politică a găsit ce n-a căutat: este hulită de toţi românii, nu mai are obraz să apară în public, manifestaţiile de stradă, provocate de o scânteie, au îngrozit-o, pentru că nu ştii niciodată unde se opresc, la ce nivel de violenţă ajung. În aceste condiţii, guvernul Cioloş are o şansă de a realiza ce-şi propune, cu sprijinul declarat al preşedintelui Iohannis.

În trecut,  guvernul de tehnocraţi a fost evitat cu argumentul că nu are susţinere parlamentară să-şi treacă legile. Aşa era atunci.

Acum, situaţia pare schimbată.

PSD a fost dinamitat de Ponta, are un şef condamnat penal în primă instanţă, în curând urmează termen în apel. Majoritatea şefilor din PSD au probleme cu justiţia sau se aşteaptă la declanşarea unor cercetări la DNA. Există un tăvălug de denunţuri, care ajunge, încet, încet, la vârful PSD. Inclusiv în finanţarea neagră a partidului.

UNPR este în derută majoră. Ca orice partid de lider, odată cu prăbuşirea liderului colapsează şi partidul. E o chestiune de zile până când Oprea va fi chemat la DNA să dea socoteală de folosirea abuzivă a coloanei oficiale, dacă nu şi de moartea motociclistului din escortă. Membrii de frunte ai UNPR n-au plecat încă din partid pentru că nu îi primeşte mai nimeni, cu excepţia PSD.

PNL a dovedit că e incapbil să guverneze. S-a ascuns după lozinca alegerilor anticipate despre care şi Iohannis a declarat că sunt greu, dacă nu imposibil de declanşat. Să mişte în front, să nu asculte de directivele (să nu zic ordinele) venite de la Cotroceni, este exclus. Aşa că va fi de acord  cu tot ce propune guvernul Cioloş.

În aceste condiţii, preşedintele Iohannis în colaborare cu guvernul şi-ar putea realiza obiectivele.

  • Componenţa noului guvern. Ne vom lămuri în curând ce intenţii are guvernul Cioloş, după componenţa sa. Dacă vom regăsi aceleaşi figuri triste, de tipul Sorin Câmpeanu, care a iniţiat OUG de albire a plagiatorilor, sau Bogdan Aurescu, un declarat pro PSD, atunci n-am făcut nimic.   Există multe personalităţi în societatea civilă, care au refuzat politică pentru a nu intra în troacă, aşa că Dacian Cioloş are de unde alege.

Iată câteva exemple: Mircea Miclea, Laura Ştefan, Sorin Ioniţă, şi încă mulţi alţii de acelaşi calibru.

Importanţi sunt miniştrii domenii importante: finanţe, justiţie, interne, externe. Dacă aici vin oameni care ştiu despre ce e vorba, şi care sunt politicile publice în interesul României, atunci avem o şansă mare.

2. Depolitizarea administraţiei. E în puterea guvernului, nu trebuie să ceară aprobarea parlamentului pentru a scăpa guvernarea de toţi politrucii înfipţi în funcţii de conducere de fosta coaliţie de guvernare, habarnişti dar doritori de girofar şi bani publici.

Problema contractelor de muncă poate fi rezolvată prin schimbarea structurii guvernului, mai puţine ministere şi cu alte nume, mai puţine agenţii şi instituţii care oricum se calcă una pe alta în atribuţii, situaţie în care vechile contracte de muncă devin nule.  Dacă nu realizează acest minim obiectiv, guvernul Cioloş a venit degeaba la putere.

  • Schimbarea legilor electorale. 300 de parlamentari, votul prin corespondenţă, alegerea primarilor în două tururi. Cel mai dificil obiectiv, dar există şi instituţia Ordonatei de Urgenţă şi presiunea pusă pe parlamentari, prin mobilizarea străzii. Strada a cerut insistent aceste schimbări, să vedem ce parlamentar intră în gură şi mâinile străzii prin opunerea la aceste intitiative.

Salarizarea celor 48 de demnitari a căzut în Senat, semnal că parlamentului îi este frică de stradă.

  • Presa independentă şi elitele intelectuale. Vor susţine fără îndoială un guvern liber de constrângerile clientelei politice. Cum contribuie decisiv la formarea opiniei publice în varii probleme, vor constitui un ajutor important în susţinerea politicilor viitorului guvern. Cu condiţia ca şi guvernul să plece urechea la semnalele şi ideile care vin din societate.
  • Pregătirea alegerilor din 2016. Un guvern apolitic este o garanţie că alegerile viitoare vor fi organizate corect, fără a folosi banii şi logistica statului în interese electorale. Cele peste 400 milioane euro aflate în fondul de rezervă al guvernului, la dispoziţia premierului, despre care societatea nu ştia mai nimic, reprezintă un indiciu clar de cum ar fi fost folosiţi banii în interes electoral.
  • Apropierea României de standardele UE. Dacian Cioloş ştie ce înseamnă standardele UE în varii domenii. Are şi încrederea şi cooperarea instituţiilor UE, de exemplu pentru o mai bună absorbţie a fondurilor europene.  Respectarea criteriilor şi măsurilor convenite în tratatele UE este la fel de importantă, de-ar fi să ne referim doar la ţinta de deficit bugetar.

La fel, de mare importanţă este încheierea unui nou acord cu FMI.

7. Eliminarea măsurilor populiste. Guvernul Cioloş nu are interes să se pune bine cu electoratul, pentru că nu candidează în alegeri. Aşa că nu văd de ce ar da pomeni electorale. De grijă această am scăpat.

E şi un guvern de sacrificiu, care va trebui să ia măsuri dure, chiar dacă impopulare. Măsuri pe care guvernele politice n-au avut curaj să le ia.

Există mari probleme privind securitatea cetăţenilor, clădiri importante neasigurate în caz de incendiu, şcoli şi spitale care la un viitor cutremur se pot prăbuşi în capul elevilor sau salariaţilor şi pacienţilor.

Toate acestea necesită investiţii masive, eventual cu bani primiţi de la UE.

  • Relansarea investiţiilor. Este prim aocazie de schimbare a destinaţiei banilor publici de la consum spre investiţii. O creştere durabilă şi sănătoasă a economiei se face prin investiţii, în infrastructură, în sisteme mari de irigaţii, în educaţie, în sănătate. Nu în pomeni electorale care să te ducă la guvernare, după care să nu ştii cum să papi mai repede banii publici.  
  • Sprijinul acordat DNA şi justiţiei. Cu fonduri suficiente şi fără anestec în treburile interne ale justiţiei, cu numirea unor şefi capabili şi competenţi la cârma parchetelor, avem garanţia că DNA şi, după schimbarea şefilor, chiar Parchetul General, vor acţiona cu şi mai multă vigoare în asanarea societăţii de hoţii de bani publici.

Acestea sunt deocamdată speranţe. Există o bună şansă să fie şi puse în operă.

Dacă nu se va reuşi, vom marca încă un eşec în modernizarea ţării, aşa cum s-a întâmplat, de prea multe ori, în istoria recentă a ţării.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite