Politică

articolul anterior articolul urmator

Ingerinţa Ungariei în afacerile interne ale României. Cauze, efecte şi întrebări

100
27 Apr 2020 22:25:24
Răzvan Munteanu
Kelemen Hunor (stanga) si premierul maghiar, Viktor Orban
Kelemen Hunor (stanga) si premierul maghiar, Viktor Orban

În timp ce Ungaria este acuzată de către instituţiile europene de exacerbarea sentimentelor naţionaliste şi riscul alunecării guvernului către un regim hibrid care îmbină democraţia cu autoritarismul, o serie de suspiciuni au fost lansate şi de către ţările vecine privind ingerinţa  Budapestei în afecerile lor interne, cu precădere în rândurile comunităţilor maghiare.

Astfel, Ungaria a demarat o serie de programe de dezvoltare economică destinate comunităţilor de maghiari din bazinul carpatic, fără existenţa în prealabil a unor acorduri între Budapesta şi guvernele de la Bucureşti, Kiev, Belgrad sau Bratislava.

În România, planul de dezvoltare economică a Ardealului, cunoscut sub denumirea de Kos Karoly a fost lansat spre finalul anului 2018, având un buget alocat pentru 2019 de aproximativ 77 milioane de euro. Suma reprezintă jumătate din bugetul total alocat de Ungaria pentru întregul bazin carpatic, ceea ce denotă importanţa etnicilor maghiari pentru regimul lui Viktor Orban, în special ca urmare a numărului acestora şi impactului electoral.

Programul este coordonat de către Fundaţia Pro Economica, cu sediul în Târgu Mureş, finanţată de guvernul ungar.

În noiembrie 2018, odată cu lansarea programului Kos Karoly, directorul Pro Economica, Monika Kozma, oferea garanţii că programul nu susţine segregarea etnică, fiind destinat pentru toţi cetăţenii români din Câmpia Mureşului.

”În primă fază vor sprijini investiţiile mari, concentrându-se pe agricultură, industria de prelucrare şi industria alimentară. Se doreşte ca într-o serie de domenii să fie realizate investiţii care să ajute şi activitatea furnizorilor, a micilor producători. Apelul de proiecte va fi publicat înainte de sfârşitul anului. Ulterior, în primăvară va fi publicat un nou apel dedicat proiectelor de valoare mai mică”, anunţa Monika Kozma în noiembrie 2018, pentru presa de la Budapesta, în timp ce, guvernul maghiar susţinea că are acordul omologilor de la Bucureşti pentru implementarea programului Kos Karoly.

Un an mai târziu însă, în noiembrie 2019, ambasadorul român la Budapesta, Marius Lazurca devenea primul oficial al ţării noastre care afirma că Bucureştiul nu şi-a dat acordul pentru implementarea planului Kos Karoly, ce poate fi derulat doar cu implicarea directă a părţii române.

România mai crede că intervenţia celor două guverne în acest domeniu ar trebui să fie prudentă, convenită în prealabil, nediscriminatorie şi deplin aliniată regulilor UE. Pentru a nu lăsa loc de dubiu, aş dori să fie clar că mă refer la dorinţa guvernului de la Budapesta de a subvenţiona activităţi economice în România, mai ales în domeniul agricol. Profit de această ocazie – şi de prezenţa domnului Vice prim-ministru Semjen – pentru a reafirma poziţia oficială a guvernului României în legătură cu acest subiect: aşa-numitul Program de Dezvoltare a Ardealui al Guvernului ungar NU a fost discutat în detaliu cu guvernul român şi NU face obiectul unei înţelegeri bilaterale, aşa cum ar fi natural. În consecinţă, o spunem din nou, România NU şi-a dat acordul pentru implementarea acestor măsuri şi, prin urmare, solicită ca acest program să fie derulat doar cu implicarea autorităţilor române, în mod transparent şi nediscriminatoriu. Cerem, de asemenea, respectarea legislaţiei române şi a regulilor aplicabile pieţei interne UE, precum şi a strategiilor şi programelor naţionale care vizează dezvoltarea regională”, a afirmat ambasadorul Lazurca, conform G4media, cu ocazia unui eveniment derulat la Budapesta la care a participat vicepremierul maghiar Zsolt Semjen.

Cum se pot traduce declaraţille oficialului român?  "Convenit în prealabil” înseamnă că trebuie să fi avut loc o discuţie între Bucureşti şi Budapesta urmată de o inţelegere la nivel guvernamental. „Nediscriminatorie” se referă la inexistenţa unor criterii de selecţie bazate pe elemente etnice, rasa, religie, etc, ci doar pe criterii economice (experienţă, bonitate financiară, dimensiunea economică a activităţii etc.). Mai mult, prin sintagma „deplin aliniată regulilor UE” ambasadorul susţine  că activitatea în sine nu incalcă regulile tratatului de bază al UE, nu incalcă regulile ajutorului de minimis, nu generează concurenţă neloială, nu incurajează discriminarea etincă şi respectă limitele teritoriale în privinţa ajutoarelor economice. Toate aceste referiri diplomatice pot fi sintetizate într-un singur cuvant: „transparenta”! Asta însemana că orice persoană interesată poate accesa programul şi poate urmări modul de desfăşurare, fară a mai exista astfel suspiciuni de fraudă.

Replica lui Semjen a venit în decembrie 2019, când  a afirmat că între Budapesta şi Bucureşti a existat un acord verbal pentru implementarea programului, mediat de către UDMR, motiv pentru care partea maghiară consideră înţelegerea actuală.

Sigur, lipsa unei poziţii oficiale a României în perioada noiembrie 2018- noiembrie 2019 poate justifica suspiciunile presei române precum existenţa unei înţelegeri informale între guvernul maghiar şi guvernul PSD aflat sub influenţa lui Liviu Dragnea. De altfel, extrem de puţinii beneficiari etnici români ai acestui program s-au dovedit a fi apropiaţi de fostul lider PSD, aşa cum este cazul şefului PSD Mureş, Vasile Gliga, conform Revistei 22.

Cu toate acestea, o înţelegere informală nu justifică narativul lipsit de tact diplomatic al Budapestei, cu atât mai mult cu cât noul guvern de la Bucureşti nu acceptă aceste politici. MAE român a prezentat în mod clar şi răspicat voinţa guvernului României prin declaraţiile oficiale ale ambasadorului Marius Lazurca.

În schimb, Monik Kozma a criticat poziţia ambasadorului român, afirmând pentru presa maghiară că „Pro Economica este o organizaţie civilă înregistrată în România, care cheltuie bani sosiţi din Ungaria. Conform reglementărilor UE pentru aceasta nu este nevoie de niciun fel de acord bilateral, deoarece nu este vorba despre un program comun de lângă graniţa UE, ci de faptul că o fundaţie română oferă sprijin din banii unui alt guvern”.

Aceeaşi Monika Kozma aduce ca argument faptul că proiecte asemănătoare au fost finanţate în România şi de către Statele Unite, Norvegia, Germania sau Elveţia, uitând” însă să menţioneze că acestea au fost agreate în prealabil la nivel guvernamental.

Unde este problema?

Dincolo de argumentele de acest fel, niciunul dintre statele menţionate de Kozma, în ciuda unor proiecte culturale sau economice, nu aduc prejudicii României prin amestecarea în afacerile interne, inclusiv prin politici de segregare etnică.

În primul rând, documentele programatice ale  Budapestei faţă de etnicii din ţările amintite la începutul acestui articol au fost publicate  pe site-ul wekerle.org.  Oficializarea lor este făcută fie de opoziţia maghiară pentru a demonstra modul în care guvernul cheltuie în mod abuziv banii contribuabililor, în scopul atingerii unor interese electorale în dauna rezolvării unor chestiuni fudamentale pentru cetăţenii Ungariei, fie chiar de către guvernul de la Budapesta, în încercarea de a provoca o reacţie dură a statelor vecine, care să legitimeze guvernul Fidesz în rândul propriului electorat.   

Indiferent de context, este clar că prin intermediul acestor politici Budapesta îşi poate atribui, în mod ilegitim, aşa numita co-suveranitate în Transilvania.

Documentele arată în mod clar că programul Kos Karoly este destinat doar etnicilor maghiari din România, în ciuda poziţiilor Pro Economica sau ale Ungariei.

”Acest document este motivarea deciziilor guvernului Ungariei care, prin acest plan, creează un program pentru susţinerea renaşterii economice a cetăţenilor unguri care locuiesc în România, se precizează printre altele în document.

Textul, care face referire la formule de organizare administrativ-teritorială care nu există în România, precum Ţinutul Secuiesc sau Partium, mai precizează, printre altele, că prin intermediul planului Kos Karoly ”se are în vedere intensificarea şi dezvoltarea relaţiilor dintre comunităţile maghiare şi actorii economici din ţara-mamă, o interconectare strânsă a relaţiilor de comerţ dintre actorii economici locali şi cei din Ungaria”. 

În al doilea rând,  în ultimii ani de zile, narativul politic al guvernului maghiar a fost unul şovinist şi revizionist, motiv pentru care, în scopul consolidării bilaterale şi a menţinerii unei relaţii bazate pe principiile şi valorile promovate de NATO şi Uniunea Europeană, poziţia Ungariei de a justifica o înţelegere informală este nefondată.

Nu poţi impune tuturor diplomaţilor proprii aflaţi în misiuni externe să  nu participe la celebrarea zilei naţionale a României pe 1 decembrie  şi apoi să justifici libera circulaţie a banilor în cadrul Uniunii Europene pentru a dezvolta programe economice în Ardeal, fără un acord oficial cu guvernul de la Bucureşti, decât dacă eşti un guvern iliberal care aplică regulile UE doar când sunt convenabile, iar regulile autocraţiei în toate celelalte chestiuni ce ţin de guvernare.

Diplomaţia maghiară nu s-a sfiit să îşi arate voalat ostilitatea faţă de partea română în repetate rânduri. Un exemplu recent este cel al vizitei ministrului ungar de externe la Cluj, Peter Szijjarto, în martie 2020, acolo unde a organizat o întâlnire cu liderii UDMR, încălcând ordonanţele emise de Bucureşti privind evenimentele publice în contextul pandemiei cauzate de COVID-19.

Mai mult, Szijjarto a efectuat vizita deşi la acea dată era suspectat a fi infectat cu COVID-19 în urma unei întrevederi avute cu ministrul marocan al transporturilor, Abdelkader Amara.

În al treilea rând, acţiunile externe ale Ungariei intră în contradicţie cu propriile politici interne. Budapesta îşi justifică acţiunile din ţările bazinului carpatic prin finanţarea unor organizaţii non-guvernamentale, aşa cum, spre exemplu, este Pro Economica în România.

În acelaşi timp, guvernul maghiar impune restricţii organizaţiilor non-guvernamentale care activează în Ungaria şi au o finanţare străină, asta deşi inclusiv Uniunea Europeană a catalogat astfel de legi ca fiind injuste. Practic, guvernul Viktor Orban foloseşte în afara ţării pârghii pe care le vede drept o ameninţare la adresa regimului său, dar doreşte ca acestea să fie acceptate ca legitime de către vecinii Ungariei. Foloseşte valorile şi principiile UE pentru a-şi justifica acţiunile la nivel extern, dar nu ţine cont de poziţiile Bruxellesului atunci când acţiunile sale sunt criticate.

Revizionismul maghiar: Sindromul Trianon şi bazinul carpatic

În ultimul deceniu, scena politică de la Budapesta a cunoscut ascensiunea sentimentelor naţionaliste, identificate în special în narativul unor formaţiuni precum Jobbik sau Fidesz, ceea ce a făcut ca “Sindromul Trianon” să devină un instrument politic, cu atât mai mult cu cât aceşti actori folosesc evenimentul istoric în scopul câştigării suportului electoral, chiar dacă acesta presupune portretizarea Ungariei ca un actor neputincios al istoriei.

Pe fondul creşterii sentimentelor şi a discursului naţionalist, Fidesz a elaborat, în 2011, Legea cetăţeniei maghiare, prin care guvernul oferă cetăţenie oricărui vorbitor de limbă maghiară din bazinul carpatic, în ciuda opoziţiei unor state vecine ale Ungariei, în special Ucraina sau Slovacia, care privesc această politică drept o ingerinţă în propriile afaceri interne.

Sigur, naţionalismul nu reprezintă o noutate, fiind o constantă a discursului politic maghiar al secolului XX, care nu de puţine ori a tradus deficienţele interne ca urmare a evenimentelor istorice. Pe acest fond, în perioada 2010-2015, personalitatea lui Miklos Horty şi efectele Tratatului de la Trianon au fost printre principalele dispute istorice prin care guvernul Orban a construit o identitate politică proprie prin intermediul căreia s-a reconectat imagologic la trecutul precomunist al Ungariei, atunci când ţara era marcată de un puternic clivaj între “adevăraţii maghiari” şi leadershipul liberal, evreiesc şi socialist .

Toate acestea au condus către fundamentarea unei traume colective prin care Trianonul a fost prezentat ca principala problemă a societăţii maghiare, concomitent cu portretizarea lui Viktor Orban sub mitul de erou salvator şi urmaş al lui Miklós Horthy. Acestea, i-au permis premierului maghiar să instaleze o hegemonie politică şi crearea unei ecuaţii politice în care orice contestar al său este considerat ca fiind un trădător al naţiunii maghiare.

Pe baza acestui narativ, atragerea electoratului maghiar din bazinul carpatic, în special România care recunoaşte dreptul la dublă cetăţenie, reprezintă o prioritate pentru Budapesta.

Astfel, în ceea ce priveşte criticile Uniunii Europene care acuză Ungaria pentru derapajele democratice, Fidesz şi Orban se legitimează la nivel intern tocmai prin apărarea Ungariei faţă de atacuri venite din partea actorilor externi, tehnică specifică de altfel propagandei naţionaliste.

Reluând subiectul Trianon ca parte a narativului său politic, Fidesz a început să apeleze inclusiv la promovarea unor simboluri şi imagini ale Ungariei Mari de la cele mai banale mijloace (creioane, ghiozdane, cărţi, suveniruri, etc) până la elemente precum prognoza meteo pe canalele media de stat. Însăşi promovarea preşedenţiei maghiare a Consiliului Uniunii Europene din 2011, s-a realizat având ca simbol un covor al Ungariei Mari, generând numeroase controverse la acea dată la acea dată.

Harta meteo folosită la televiziunea de stat maghiară

Kos Karoly: Întrebările care se ridică

Pe acest fond, este de înţeles atitudinea statelor vecine faţă de planurile economice destinate maghiarilor din bazinul carpatic.

Fie că se numesc Kos Karoly în România, Gabor Baross în Slovacia sau  Egan Ede în Ucraina, derularea acestor programe fără existenţa unor acorduri bilaterale cu guvernele din aceste ţări, depăşesc limitele legale de acţiune ale Ungariei la nivel extern.

Pe termen mediu şi lung, persistenţa unor astfel de politici nu poate conduce decât către adâncirea clivajelor dintre etnicii maghiari şi cetăţenii majoritari din bazinul carpatic, segregare etnică şi escaladarea tensiunilor sociale.

Conform Pro Economica, scopul programului Kos Karoly este acela de a oferi subvenţii nerambursabile persoanelor fizice sau juridice din Harghita, Covasna sau Mureş pentru a-şi dezvolta gama echipamentelor tehnologice şi capacitatea de producţie, ceea ce poate însemna inclusiv achiziţionarea de terenuri agricole.

Completarea actelor pentru obţinerea subvenţiilor se poate face însă doar în limba maghiară.

Conform documentelor publice, la elaborarea Planului Kos Karoly au participat următorii lideri ai UDMR:  Borboly Csaba, Horvath Anna, Kozma Monika, Molnar Zsolt, Pasztor Sandor, Peter Ferenc, Tamas Sandor şi Winkler Gyula.

Borboly Csaba este actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Harghita, Molnar Zsolt adjunct al Avocatului Poporului, Pasztor Sandor preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Peter Ferenc preşedintele Consiliului Judeţean Mureş iar Winkler Gyula este eroparlamentar, fost ministru delegat pentru Comerţ în guvernul Tăriceanu.

Horvath Anna este fost viceprimar al Clujului, condamnată definitiv pentru trafic de influenţă în timp ce Peter Ferenc este fost parlamentar în legislativul de la Bucureşti.

În mod oficial, aceştia sunt, sau au fost, funcţionari aflaţi în serviciul statului român. Contribuind însă la elaborarea unui program de acest fel, se ridică legitima întrebare: căror interese servesc aceşti politicieni? Ale României?

O investigaţie a celor de la Atlatszo arată că guvernul Fidesz orchestrează în realitate, prin programe de acest tip, adevărate afaceri cu bani publici.

Aşadar, conform Atlatszo, este agitat stindardul „ajutorării maghiarilor din bazinul carpatic”, în numele „solidarităţii naţionale”, pentru a deturna bani aflaţi în bugetul de stat al Ungariei.

Dacă analizăm datele publicate pe site-ul fundaţiei Pro Economica privind câştigătorii „selecţiei”, vom observa o listă cu 15 firme ce au „câştigat” marea majoritate a  banilor daţi din Ungaria. Resturile au fost date micilor întreprinzători. Printre acestea sunt şi firmele lui Laszlo Balazs si ale lui Lenard Andras, nominalizaţi în ancheta celor de la  Atlatszo.

Se generează astfel mai multe întrebări:

  • Câte din aceste firme sunt de fapt controlate prin „oameni de paie” de oligarhia de la Budapesta?
  • Sunt păcăliţi maghiarii din România, cu complicitatea premeditată a UDMR, şi li se aruncă resturile de la masa bogaţilor?
  • Pot autorităţile din Ungaria să cerceteze în mod liber deturnările de fonduri (naţionale sau europene) cu care guvernul Fidesz îşi recompensează aliaţii?
  • În absenţa unei intervenţii hotărâte, statul român cauţionează fraudele Ungariei împotriva intereselor sale financiare şi ale UE, închizând ochii la extinderea şi la  imixtiunile statului vecin în Transilvania?
  • Este corect un mecanism financiar prin care orice stat UE sau non UE poate interveni oricând în Romania, fără acordul prealabil al statului român, fără a exista vreun control asupra utilizării banilor potrivit scopului convenit?
  • Respectă intervenţia economică a unui stat străin într-o regiune regulile concurenţei? Dar a regulilor privind suveranitatea?

Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care ambele guverne trebuie să raspundă printr-o discuţie, aşezată, echilibrată, prilej pentru cei doi Orbani ai Europei de a demonstra că relaţia bilaterală poate funcţiona.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

100 Comentarii

Victor Nagy
27.04.2020, 22:53:29

Acesta este articolul d-lui Dungaciu ....remix

-3 (15 voturi)
A4___ A4___
27.04.2020, 23:02:20

Viktorka gand la gand cu bucurie:): cre ca li s-o dat tema de casa ka daca si asa isi freaca burtile de pat de fro 5 saptamani sa si "produca" ceva :) - sa hie spornici bre:) shamu' ca ciumpercile cimpalacsi de la SNSPA si LIMBRICSI sau dezmatzat pe acilea:))))) cum zik unii despre Militienni prosti: "mai rasfirati baieti " mai rasfirat:))))))))))) ( Phiii si astia au Doctorate:)))))))))))))))) kre ka le-o luat la kilogram :) la piata Matache:))))))))))

-5 (17 voturi)
A4___ A4___
27.04.2020, 22:57:28

Domnule Munte-Eanu nu Esku" am o dilemă: santeti papagal sau santeti pe statulde plata a celor de la Limbricsi pardon Larici ca sa ma intelegeti in "plain romanian" ................in rest COVID-19 si voaie buna ca ase se spune prin Sighetul Marmatiei la parasut/ele/ -isti din Sud.Ca un lukru inteleg diploma ati "cumparat-o primit-o din ordin d ela SNSPA altfel nu apareau aveleasi idei dekrepite ca si din articolul de azi de la LARICS :) semn ca ati invatzat bine comenzile la armata nu incurcati cu dezinvoltura mana stanga cu cea dreapta:))))))si dati ordine coerente gen : acelasi articol in aceasi zi :))))))))))) este intradevar o realizare in cazul Limbrics si pe deasupra si a dumneavoastra:) nu uitati sa o treceti in CV " make the same dame shit in only 12 hours" :)))))))

-6 (16 voturi)
Paun Al
27.04.2020, 23:19:34

Discutiile si analizele acestea nu rezolva mai nimic, consuma energii inutil. Ungaria a fost si este stat ostil Romaniei si s-a comportat, se comporta si se va comporta ca atare. Folosind toate mijloacele politice, propagandistice , economice ,culturale ... sub masca grijii fata de comunitatile maghiare din tarile vecine. La noi guvernul maghiar, diverse organizatii fac ce doresc pentru ca suntem un stat slab, corupt cu conducatori preocupati de interesele lor meschine. Solutia este un stat romanesc puternic economic, capabil sa dezvolte regiunile si sa impuna reguli dupa care se fac investitii in tara . In Romania autoritatile, diversele organizatii maghiare se comporta cum nu li se permite prin Slovacia , Serbia, Ucraina ...pentru ca pot, pentru ca li se permite de catre un stat slab. Maghiarii vor face in continuare maxim din ce li se permite. Nu ei sunt problema, ci noi.

+4 (16 voturi)
un motan intransigent
27.04.2020, 23:29:07

Mda, probleme prea mari cu minoritatea maghiara s-ar putea sa nu fie. Singura problema sensibila e ca Ungaria stapanesta caile de comunicatie ale Romaniei cu vestul Europei. Intre hotarele noastre noi putem pune lesne piciorul in prag dar la nivel international avem oarece nevoie de liniste cu Ungaria tocmai din cauza acestor linii de comunicatie. Ar fi bun un gest ostentativ. Statul roman ar putea reactualiza serviciul militar obligatoriu. O tara cu relieful Ungariei poate resimti oarece nesiguranta in cazul in care-si permite o pozitie prea incomodanta pentru noi. Inflamarea asta ungureasca se datoreaza unor pacifisti ca Tariceanu, Ponta, Razvan Ungureanu si alti cativa "impaciuitoristi" notorii doritori de voturi unguresti. De facut au facut-o dar de strans de gat n-o sa-i astranga nimeni. Alta prostie. Pacat!

-1 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (100)