Interesele din spatele conflictului PSD-PNL

Liderul PSD Marcel Ciolacu după alegerile parlamentare din decembrie 2020, la care PSD s-a clasat pe locul 1

PSD face agenda guvernamentală, miniştrii social-democraţi sunt cei care vorbesc în numele executivului de mai multe ori pe săptămână, cele mai multe iniţiative sunt anunţate de şeful PSD.

Ca urmare, scorul acestui partid este dublu faţă de cel al liberalilor. Cei 6 milioane de euro cheltuiţi pentru publicitate şi propagandă anul trecut au ajutat şi ei la ridicarea social-democraţilor. După cum arată sondajele, liberalilor nu le-a ajuns, însă, suma de 4 milioane de euro alocată pentru îmbunătăţirea imaginii, deşi acest buget de publicitate a fost mai mare decât cel stabilit de Coca-Cola pentru piaţa românească, după cum au calculat Cătălin Tolontan şi Libertatea.

Conflictul din coaliţie porneşte de la dezechilibrul care există între prestaţia PSD şi cea a PNL, între eficienţa propagandei social-democrate şi a celei liberale şi mai ales între rezultatele date de sondaje în care PSD este cotat cu 36%, iar PNL cu 16%. Dar confruntarea din marea coaliţie formată anul trecut mai are şi alte falii care se văd.

(1) Prima dintre ele porneşte de la împărţirea banilor în teritoriu şi care încă nu a scos la vedere disensiunile.

(2) Apoi, interesele uneori divergente şi care adesea oglindesc cererile clienţilor politici produc, de asemenea, mici cutremure, cum ar fi, de pildă, soluţia crizei energetice: PSD propune întoarcerea, cel puţin temporară, la piaţa reglementată de energie, în vreme ce PNL insistă pentru rămânerea la cea liberalizată. Deocamdată, cel mai mult câştigă din situaţia actuală producătorii de energie, iar pe bursă (BVB) Fondul Proprietatea şi alţi investitori, care au ştiut unde să-şi plaseze banii. Cel mai mult pierd, pe moment, furnizorii, care până acum au câştigat foarte bine, dar care sunt într-o oarecare dificultate, fiindcă nu mai au voie să-i deconecteze pe rău platnici, potrivit unei ordonanţe de urgenţă şi, în schimb, sunt nevoiţi să cumpere energie la preţuri tot mai mari.

(3) Schimbarea Legii offshore de care depind investiţiile pentru extragerea gazelor din Marea Neagră este un alt punct în care PNL şi PSD nu au căzut de acord. În forma actuală, aşa cum a fost adoptată pe vremea lui Liviu Dragnea, în 2018, legea blochează investiţiile în Marea Neagră şi avantajează Moscova, fiindcă încurajează importul gazelor ruseşti, creşte dependenţa României de Rusia şi restrânge profitul companiilor. Un studiu făcut anii trecuţi scoate în evidenţă că, potrivit Legii Dragnea, 90% din profitul exploatării din Marea Neagră ar reveni statului prin taxare, iar companiile investitoare ar rămâne cu 10%, ceea ce ar fi prea puţin. În acest peisaj alunecos, americanii de la Exxon au hotărât să abandoneze exploatarea în perimetrul românesc al Mării Neagre.

(4) Eliminarea Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor, o cerinţă a Comisiei Europene, a Curţii de Justiţie a UE, a Comisiei de la Veneţia ar fi putut fi o problemă în plus în coaliţie, dacă liberalii şi-ar fi menţinut linia dură de reformare a justiţiei, aşa cum promiseseră în campania electorală. Proiectul făcut de ministrul Cătălin Predoiu reflectă însă atât de uzatul citat din Caragiale: „Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale”. Pe scurt, proiectul prevede că după desfiinţarea Secţiei Speciale, dosarele vor fi preluate de procurori de la mai multe parchete, selectaţi de CSM.

Fostul ministru USR, Stelian Ion, propusese ca dosarele să revină la parchetele de specialitate, DNA şi DIICOT, o soluţie de care mulţi magistraţi se tem fiindcă moralitatea multora dintre ei ar putea reveni în prim plan.

(5) La întrebarea cum să fie atenuate măririle de preţuri, prin scăderea TVA sau prin plafonarea preţurilor, liderul PSD propune plafonarea preţurilor la alimentele de bază, după modelul aplicat în Ungaria de Viktor Orban, aflat în plină campanie electorală. Liberalii se opun, dar n-au avansat încă nicio soluţie. Social-democraţii au venit repede cu această idee din motive mai degrabă propagandistice decât practice, ştiind că în România, ideea nu poate fi pusă în aplicare. Astfel, oamenii au aflat deja că social-democraţii sunt cei care vor ieftinirea, iar liberalii, nu. Aceasta e reţeta PSD: să demonstreze că ei vor binele ţării şi al românilor, dar că PNL se opune.

Cu această strategie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a ajuns la 27% cotă de încredere, cu zece procente mai mult decât preşedintele Klaus Iohannis (CURS, ianuarie 2022). Liderul PNL, Florin Cîţu, are doar 11% şi se află în partea de jos a clasamentului, sub preşedintele UDMR (13%).

Premierul Nicolae Ciucă, deşi tăcut şi cu acuzaţii de plagiat în portofoliu, se menţine la 27%, la fel ca şeful PSD, care, după cum afirmă unele voci, şi-a asumat şi grija primului ministru. Practic, nu există la posturile de televiziuni niciun fel de critici la adresa lui Nicolae Ciucă, aşa cum nu există prea multe nici la adresa lui Marcel Ciolacu.

În cercurile politice se spune că generalul ar fi mai mult al social-democraţilor, decât al liberalilor. De altfel, vocea lui nu se aude, Guvernul vorbeşte prin ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi prin ministrul Apărării, Vasile Dîncu. Ei sunt peste tot, la conferinţe de presă, la televiziuni, la întâlniri internaţionale. Social-democraţii s-au priceput mai mereu cum să întoarcă în avantajul lor situaţiile de criză.

Competiţa dintre PSD şi PNL se dă pentru bani şi pentru influenţă, mai ales că în unele situaţii banii produc influenţa. Vasile Dîncu atrăgea însă atenţia că orice conflict din coaliţie se va reflecta în creşterea AUR.

Sabina Fati - Deutsche Welle