INTERVIU Traian Băsescu: Din această campanie rămâne non-combatul. Dăncilă şi Iohannis, ca doi boxeri care truchează un meci. Dăncilă nu e extremistă

Traian Băsescu

Fostul preşedinte Traian Băsescu critică strategia preşedintelui Klaus Iohannis de a evita o confruntare directă cu Viorica Dăncilă. Eurodeputatul PMP susţine că Dăncilă nu e un candidat extremist, care nu merită o dezbatere, ci şefa unui partid ”apropiat de abordări comuniste”. Traian Băsescu a calculat că Iohannis trebuie să obţină măcar 60% pentru a zdorbi PSD. În rest, Băsescu crede că Secţia Specială pentru magistraţi e utilă.

Adevărul: Ca fost preşedinte, cum vedeţi faptul că nu am avut o confruntare directă între Iohannis şi Dăncilă înainte de finala prezidenţială?
Traian Băsescu: Nu o privesc bine. Până la urmă, alegerile înseamnă competiţie. Dacă avem o competiţie pentru voturi în care competitorii nu se întâlnesc, atunci ce nume îi dăm, ce Dumnezeu o fi? Nu există nicio scuză. Am auzit o scuză de genul: nici Chirac nu s-a întâlnit cu Le Pen.

În 2000.
Numai că Le Pen era un extremist notoriu. Dăncilă, nu.

Klaus Iohannis spune că premierul Dăncilă a atacat statul de drept, deci nu merita o confruntare.
Ce însemană atac la statul de drept? Că ai vrut să modifici legi? Asta nu e atac la statul de drept, pentru că se face prin Parlament. Pot fi catalogate ca erori, dar Dăncilă nu a emis un decret să modifice o lege.

Guvernul PSD a modificat legi prin ordonanţă de urgenţă.
Ordonanţa de urgenţă e în Constituţie? E. Nu sunt un apărător al PSD, dar vreau să dăm corect definiţia extremistului. Extremistul nu e tipul care să treacă prin Parlament. Extremistul vrea să emită decrete.

Deci doamna Dăncilă nu intră în această categorie?
Nu intră, pentru că însuşi partidul ei nu are eticheta de partid extremist la nivel european şi nu e tratat ca un partid extremist, ci ca un partid de stânga, apropiat de abordările comuniste, dar nu extremist.

În urmă cu 10 ani, Klaus Iohannis se afla în spatele candidatului Mircea Geoană la confruntarea cu dvs. A învăţat că e mai bine să eviţie o confruntare ca să câştigi?
Eu cred că domnul Geoană ar fi pierdut şi dacă nu s-ar fi prezentat. Îmi aduc aminte de trendurile de creştere. Cu 48 de ore înainte de vot, mai aveam un procent de recuperat: era 51% la 49% în favoarea lui Geoană, dar eu mă duceam oricum peste 50% în ultimele ore. Deci e discutabil dacă a fost decisivă acea întâlnire, însă nu spun că n-a ajutat.

A fost faza memorabilă cu Vântu.
Da, rămâne câte o astfel de fază din orice campanie electorală.

Şi din această campanie ce rămâne?

Nimic. Rămâne neconfruntarea, non-combatul. Dăncilă şi Iohannis au fost ca doi boxeri care truchează un meci, aleargă în ring şi nu se lovesc. Orice arbitru ar da noncombat şi i-ar sancţiona pe amândoi. La alegeri, arbitrul este electoratul.

Ce scor ar trebui să obţină Iohannis în turul doi ca să spună că a zdrobit PSD?

Iohannis trebuie să obţină cel puţin 60%. Cred că va fi un scor de 60-40, dar asta nu înseamană că PSD va fi zdorbit, ci doar Dăncilă.

Nu mai rămâne în fruntea PSD?
Dacă ia 40/%, s-ar putea să o menţină băieţii din PSD. Unde mai găsesc ei un candidat care ia 40%? Dacă nu ia 40%, va avea o mare problemă. Însă remarc faptul că aceste alegeri s-au desfăşurat fără ca cineva să ştie ce vor să facă cei doi candidaţi în cazul în care vor câştiga alegerile. Mie nu-mi este foarte clar ce linie va adopta doamna Dăncilă dacă, prin absurd, va ajunge preşedinte. Cum nu ştiu nici ce linie va adopta Klaus Iohannis.

Iohannis insistă pe statul de drept.
Să baţi numai această temă e mult prea puţin pentru un preşedinte, trebuie să fie un pachet de obiective pe care ţi-l propui. Bătălia pentru Justiţie e o chestiune colaterală: o faci dacă este nevoie sau nu o faci. Eu i-aş sugera altceva preşedintelui: şi oamenii, şi sistemele s-au cam săturat de afirmaţii oarbe de tip Băsescu şi Iohannis: ”Eu apăr Justiţia!”, ”Justiţia şi gata!”. Iohannis trebuie să adauge la acest mesaj ceea ce eu am greşit şi nu am adăugat: ”Faceţi Justiţie cu respectarea drepturilor fundamentale”! Este piatra de temelie a Justiţiei corecte. Este evident că foarte mulţi judecători şi procurori sunt foarte slab pregătiţi sau corupţi.

Mai exisăt corupţie în rândul magistraţilor?
Uitaţi-vă la Prahova, la Bihor.

Sunt două cazuri izolate. 
Atunci uitaţi-vă la Caracal! Cum să fie izolate când le întâlnim în toate regiunile ţării? Mă tem că multe nu sunt descoperite. Trebuie rezolvată şi această problemă. Şi aşa ne ducem în discuţia despre Secţia Specială pentru magistraţi.

O susţineţi?
Eu cred că este utilă. Nu înţeleg de ce era utilă şi necesară dacă era un serviciu în DNA, dar dacă o scoţi din DNA devine nedemocratică.

E o ghiulea la adresa procurorilor, asta spun chiar magistraţii.
De ce e o ghiulea? Pentru că nu au încredere în şefia Secţiei Speciale. Atunci schimbăm regulile de numire pentrr toate parchetele, pentru că dacă schimbăm doar procurorii care conduc secţia specială, aratăm că suntem şi partizani, şi incorecţi. Dacă e vorba de criterii de numire ale procurorilor şefi, atunci să fie stabilite aceleaşi condiţii peste tot: DNA, DIICOT, Parchet General, Secţia Specială, procuror general, procuror general adjunct.

Toate aceste instituţii sunt decapitate acum. Cine trebuie să aibă rolul principal la numirea procurilor? CSM, preşedintele sau ministrul Justiţiei?
CSM trebuie să aibă rol principal la judecători, iar procurorii, conform Constituţiei, acţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Dacă asta scrie în Cosntituţie, asta facem. Ministrul propune, CSM avizează, preşedintele numeşte. Vorbim de partea din Justiţie –procurorii- care este sub autoritatea Executivului, dar asta nu înseamnă că ministrul Jutiţiei controlează dosarul, ci emite reglementări pentru buna funcţionare a Parchetelor. În schimb, la numirea judecătorilor, Executivul nu trebuie să aibă niciun fel de amestec, pentru că Justiţia e făcută de judecători, e bine să afle şi românii.

În Cătălin Predoiu aveţi încredere?
Da. Problema e legată de cât va rezista presiunii.

Care presiune?

Pot fi presiuni şi de la Cotroceni, şi de la Guvern pentru anume abordări.

Preşedintele poate refuza o numire de procuror-şef?
Trebuie să poată, că nu e nici notar, nici primar.

De câte ori ar putea refuza?
De câte ori este nevoie. Dacă îmi trimite ministrul a treia oară un idiot eu, ca preşedinte, trebuie să-l numesc? Ministrul Justiţiei trebuie să-mi trimită un om de calitate, dacă nu, preşedintele îl va refuza până când îi vine acru ministrului.

Dan Barna susţine că bâjbâiţi prin Parlamentul European.
Mă şochează. Eu îmi fac treaba în Parlamentul European. Sunt în două comisii extrem de importante: Comisia de politică externă şi subcomisia de Securitate şi Apărare.

Înfrângerea lui Barna cum o vedeţi?
Normală.

Normală? A fost un val de entuziasm.
Eu am spus de la bun început că intră Dăncilă, pentru că USR nu are structuri.

Nici la europarlamentare nu a avut structuri şi a fost aproape să bată PSD.
La europarlamentare au fost liste, acum discutăm de persoane. Abordarea pe listă trimite la un partid, la un simbol, pe când abordarea de la prezidenţiale, uninominală, trimite la un om.

Deci omul Barna a fost mai slab ca brandul USR.
Da, Barna a fost mai slab decât brandul partidului. Îmi permit să spun că Barna era mai puţin cunoscut decât Paleologu.

Europarlamentarul PLUS Dragoş Tudorache susţine că instalarea unui nou Guvern în Republica Moldova e o veste bună.
E o veste foarte proastă. Maia Sandu a greşit forţând desemnarea procurorului-şef în condiţiile în care a fost prevenită să nu o facă. Trebuie să negocieze cum am făcut eu cu Ponta. Maia Sandu s-a dus ostentativ în Parlament cu o numire care nu era convenită. Sigur, şi Dodon a aşteptat momentul.

Aţi fi făcut la fel în locul lui Dodon?
Oh, da. E o reacţie firească de preşedinte. Dacă mă înfrunţi şi am mijloace, te trosnesc.