Iohannis, primii paşi la Cotroceni: cum s-au scurs 30 de zile în „România lucrului bine făcut“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele României, Klaus Iohannis FOTO Mediafax
Preşedintele României, Klaus Iohannis FOTO Mediafax

BILANŢ Preşedintele României, Klaus Iohannis, a împlinit miercuri, 21 ianuarie, o lună de exercitare a mandatului. În cele 30 de zile scurse de la instalarea la Cotroceni, Iohannis şi-a ales echipa de consilieri, a încheiat un pact cu partidele politice, a dat mâna cu oficiali de rang înalt din alte state, a abordat teme precum independenţa justiţiei şi aderarea României la Schengen şi a intrat în colimatorul opiniei publice.

Preşedintele Iohannis a prezentat miercuri, pe contul său de Facebook, primele realizări ale începutului său de mandat, despre care a susţinut că a fost croit potrivit proiectului prezentat în campanie: „România lucrului bine făcut“.

„În cele 30 de zile de la preluarea mandatului de Preşedinte al României, am parcurs primii paşi instituţionali către proiectul “România lucrului bine făcut”. Independenţa justiţiei, creşterea bugetului apărării în contextul geopolitic actual, consolidarea Parteneriatului Strategic între România şi Statele Unite ale Americii, evoluţia admiterii în spaţiul Schengen şi reconfirmarea acţiunilor ferme la nivelul Alianţei Nord – Atlantice sunt doar câteva dintre temele în direcţia cărora am iniţiat demersuri. Voi continua acest drum alături de dumneavoastră, printr-un dialog permanent, prin colaborare şi respect faţă de valorile democraţiei“,  a scris Iohannis.

Liniştea de la Cotroceni

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a preluat mandatul la 21 decembrie 2014, după un discurs în faţa Parlamentului,în care a prezentat priorităţile mandatului său. Printre punctele fierbinţi de pe agenda sa, preşedintele a enumerat reconstrucţia partidelor, un pact pentru Apărare  şi „un calm în spatele căruia nu se ascunde resemnarea, ci calmul dat de libertatea de a alege şi de convingerea că împreună suntem puternici“.

Liniştea despre care a vorbit noul preşedinte s-a instalat chiar în următoarele zile la Cotroceni, când premierul Victor Ponta, adversarul său din campania electorală, a fost invitat la consultări ale căror rezultate au rămas departe de ochii publicului.

Invitaţiile s-au succedat şi în perioada următoare, iar întâlnirile dintre cei doi au devenit săptămânale şi au stârnit, pe de o parte, critici din anumite părţi ale presei şi din societatea civile şi, pe de altă parte, aprobarea entuziastă a liderilor PSD, în frunte cu Victor Ponta.

De altfel, încă de la prima întâlnire cu preşedintele, premierul s-a arătat încântat.

„Prima consultare instituţională cu Preşedintele Iohannis – extrem de utilă, serioasă şi eficientă. Lucrurile intră pe făgaşul normal“, a scris Ponta, pe Twitter.

Criticii noului preşedinte au arătat, însă, către modificarea legii educaţiei de către Guvernul Ponta, prin ordonanţă de urgenţă, şi i-au cerut lui Iohannis o reacţie. Invitat la emisiunea „Adevărul Live“, la primul său interviu de după preluarea mandatului, Klaus Iohannis a comentat reclamaţiile care îl vizau şi a declarat că, uneori, preşedintele trebuie să aibă curaj să tacă.

„Nu o să dau o replică, nu este treaba preşedintelui să comenteze lucrurile la televizor. Asta nu înseamnă că nu trebuie să aibă o opinie. trebuie să aibă curajul să nu comenteze absolut tot, preşedintele nu trebuie să fie analist, comentator politic“, a spus Klaus Iohannis.

Pactul politic, o nouă modă

La începutul anului, preşedintele Klaus Iohannis le-a transmis reprezentanţilor partidelor politice din Parlament o invitaţie la consultări pe tema bugetului alocat Apărării, în 2017. Intenţia sa a fost alocarea a 2% din Produsul Intern Brut către Ministerul Apărării, angajament asumat de România la cel mai recent Summit NATO.

Fără excepţie, toate partidele au fost de acord cu preşedintele, ba chiar au lansat, ulterior, propriile teme asupra cărora voiau consens. Primul care s-a grăbit să iniţieze semnarea unor acorduri similare a fost premierul Victor Ponta, care a insistat cu privire la câte un pact pentru construirea de autostrăzi, dar şi pentru domeniul Culturii.

Agenda de politică externă, încărcată

Prima lună de mandat a însemnat pentru Iohannis, în planul politicii externe, un lung şir de întâlniri cu oficiali de rang înalt din alte state. Prima vizită în străinătate a fost, în mod neaşteptat, la Paris, unde Iohannis a participat la „Marşul solidarităţii“, alături de alţi şefi de state din Uniunea Europeană, pentru a-şi declara sprijinul faţă de  familiile celor ucişi în atentatul comis la sediul redacţiei „Charlie Hebdo“. 

În fotografiile de la marş, Iohannis a apărut în prima linie a participanţilor la marş, alături de Francois Hollande şi de cancelarul german Angela Merkel. 

La scurt timp, adjunctul Secretarului de Stat al SUA, Victoria Nuland, a vizitat România, pentru a-l cunoaşte pe proaspătul preşedinte. Nuland şi Iohannis au vorbit despre Parteneriatul Strategic cu SUA şi despre posibilitatea extinderii acestuia, dar şi despre un subiect întotdeauna de actualitate pentru oficialii străini: combaterea corupţiei.

Tot în prima sa lună de mandat, preşedintele Klaus Iohannis a efectuat o vizită la Bruxelles, unde a discutat cu şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Vizibil degajat, Iohannis a abordat problema aderării României la Schengen alături de şeful CE, dar şi a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, despre care a spus că speră să fie eliminat. Reluarea subiectului privind raportul MCV a stârnit din nou critici, în contextul în care mai mulţi comentatori au interpretat declaraţia drept o tentativă de acoperire a greşelilor Parlamentului, instituţie criticată, de regulă, în raport.

Faptul că, ulterior, parlamentari condamnaţi, printre care şi fostul ministru Relu Fenechiu, l-au felicitat pe preşedinte pentru poziţia abordată, a întărit convingerea criticilor săi că Iohannis ar lovi, astfel, indirect, în justiţie.

Vizita la Bruxelles, însă, a decurs fără incidente, iar Iohannis a fost lăudat de oficialii europeni, inclusiv de şeful CE, Jean-Claude Juncker, care a declarat că îl cunoaşte pe preşedintele României din perioada în care era primar al Sibiului şi şi-a exprimat încrederea în el.

Primele 30 de zile, în cifre

În prima sa lună de mandat, preşedintele României a numit un nou şef al Statului Major General al Armatei, a efectuat două vizite în străinătate, şi-a ales o echipă fomată, până acum, din 11 consilieri, respectiv 10 consilieri remuneraţi şi unul onorific, în persoana lui Mihai Răzvan Ungureanu. De asemenea, a promulgat 18 legi, inclusiv Legea bugetului de stat pentru anul 2015.

Citeşte şi:

Iohannis, bilanţ la o lună de mandat: Am parcurs primii paşi ai proiectului „România lucrului bine făcut“

Preşedintele Klaus Iohannis a scris, miercuri, pe Facebook, despre demersurile pe care le-a făcut în prima lună de mandat, el arătând că a parcurs primii paşi instituţionali către proiectul „România lucrului bine făcut“.

Klaus Iohannis, în New York Times: Avem nevoie de un guvern suficient de puternic, cu un nou mod de abordare

Klaus Iohannis în New York Times. România are nevoie de un guvern suficient de puternic, cu o viziune economică pe termen lung, cu un nou mod de abordare şi care să aibă curajul de a păstra un set de reguli, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul unui interviu pentru publicaţia americană „The New York Times”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite