Politică

articolul anterior articolul urmator

Iohannis a contestat la CCR legea iniţiată de Şerban Nicolae care instituie un regim fiscal derogatoriu pentru terenurile din insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat

0
27 Nov 2020 12:44:26
Autor: News.ro
Klaus Iohannis
Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat vineri Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate iniţiat de senatorul Şerban Nicolae.

 Actul normativ instituie un regim fiscal derogatoriu aplicabil unei anumite categorii de terenuri, construcţiilor edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate, în scopul dezvoltării activităţilor economice, al creării de locuri de muncă şi al creşterii veniturilor bugetare. Astfel, sunt avute în vedere insulele, grindurile şi alte suprafeţe de uscat cu potenţial de exploatare economică, rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică, fiind exceptate terenurile care intră sub incidenţa Legii 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”. „Impunerea acestor derogări de la Codul fiscal este de natură să determine o reducere a veniturilor la bugetul de stat, ceea ce, potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. (5) din Constituţie, necesită, în mod obligatoriu, indicarea sursei de finanţare”, argumentează şeful statului în obiecţia de neconstituţionalitate.

„Întrucât cheltuielile stabilite prin textele legii criticate afectează bugetul de stat, învederăm faptul că adoptarea unor asemenea prevederi nu se putea realiza decât după solicitarea fişei fiscale Guvernului. În acest sens, instanţa constituţională a stabilit că, pentru a respecta procedura constituţională de adoptare a unui act normativ care implică o cheltuială bugetară, este suficient ca iniţiatorii actului normativ să facă dovada că au solicitat Guvernului fişa financiară. Din analiza parcursului legislativ al legii criticate rezultă că nu a fost transmisă Guvernului solicitarea de a elabora fişa financiară. (...) Astfel, iniţiatorul nu a precizat care este impactul bugetar, care sunt minusurile veniturilor bugetare în anul curent şi în următorii ani şi sursele din care se va asigura acoperirea acestora, generate astfel de propunerea legislativă. Însă, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 şi ale Legii nr. 69/2010, precum şi interpretării jurisprudenţiale, fişa financiară trebuie să cuprindă, potrivit legii, schimbările anticipate în veniturile şi cheltuielile bugetare pentru anul curent şi următorii 4 ani, estimări privind eşalonarea creditelor bugetare şi a creditelor de angajament, în cazul acţiunilor anuale şi multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor, măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influenţa deficitul bugetar”, arată sesizarea transmisă de preşedintele Iohannis la CCR.

De asemenea, şeful statului spune că odată cu adoptarea legii criticate de către Camera Deputaţilor, Cameră decizională, s-a operat o amendare a textului actului normativ, cu un obiect de reglementare complet diferit de cel avut în vedere de iniţiator şi de cel adoptat de Senat, ca primă Cameră. Practic, în Camera decizională s-a adoptat în plus o altă reglementare, fără vreo legătură cu cele adoptate de prima Cameră sau cu forma iniţiatorului.”

Prin urmare, „prima Cameră sesizată nu a avut ocazia să analizeze, să dezbată şi să hotărască asupra soluţiei legislative nou introduse de Camera decizională. Apreciem că, în cazul de faţă, Camera Deputaţilor a realizat o modificare care, prin ea însăşi, este de natură să determine încălcarea principiului bicameralismului, deoarece aceasta este o modificare de concepţie a reglementării. Astfel, considerăm că, în fapt, noua modificare legislativă este una substanţială, cu consecinţe semnificative, ce reprezintă o schimbare radicală de filozofie legislativă, cu efecte asupra regimului juridic aplicabil resurselor de apă, a malurilor şi albiilor sau cuvetelor acestora. Astfel, Legea apelor impune respectarea unor condiţii particulare privind protejarea mediului, fiind determinate de caracterul special al acestor suprafeţe de teren create în mod natural sau artificial, după caz. Acest act normativ stabileşte că se supun unor reglementări specifice lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătură cu apele şi prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calităţii apelor ori regimului de curgere a acestora. Alături de stabilirea resurselor de apă ca fiind resurse strategice de siguranţă şi securitate naţională, Legea apelor include şi modalităţile prin care se stabilesc procedurile şi normele metodologice referitoare la delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă cadastrale interioare ale României, a fluviului Dunărea cu braţele, insulele şi ostroavele sale, a zonei aferente Administraţiei Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării» cu insulele şi ostroavele aferente, precum şi a lacurilor care aparţin domeniului public al statului, respectiv a zonelor de protecţie aferente acestora. Prin urmare, orice lucrări, construcţii sau instalaţii aferente, inclusiv cele de amenajare de agrement, pe respectivele terenuri urmează regimul juridic stabilit de Legea apelor, deoarece sunt de natură să producă efecte importante asupra mediului în general. De aceea, orice schimbare legislativă ce ţine de exploatarea acestor terenuri reprezintă o intervenţie cu impact semnificativ asupra regimului juridic al resurselor de apă”, mai susţine Iohannis.

Pe 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat decizional proiectul de lege iniţiat de senatorul Şerban Nicolae în decembrie 2019 privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice autorizate.

Terenurile care fac obiectul prezentei legi sunt insule, grinduri şi alte suprafeţe de uscat cu o suprafaţa mai mare de 35 de hectare cu potenţial de exploatare economică rezultate prin acţiuni sau modificări naturale ale teritoriului ori prin lucrări de amenajare hidrotehnică. Regimul derogatoriu se aplică şi unor părţi din terenurile  a căror suprafaţă nu este mai mică de 10 hectare”, arată proiectul de lege.

De asemenea, regimul fiscal derogatoriu prevăzut de prezenta lege se aplică, în mod corespunzător, şi construcţiilor civile edificate pe terenurile reglementate de actul normativ, dacă sunt utilizate pentru activităţile de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul.

Activităţile economice ce se pot autoriza pe terenurile prevăzute în lege sunt cele de producţie de energie regenerabilă, turism, agrement, alimentaţie publică, comerţ cu amănuntul, precum şi cele de servicii conexe acestora.

„Pentru construcţiile şi activităţile economice prevăzute de prezenta lege, taxele şi impozitele locale calculate şi datorate potrivit dispoziţiilor Titlului IX - Impozite şi taxe locale din Codul fiscal, se reduc cu 50%”, mai arată iniţiativa legislativă adoptată de către deputaţi.

Totodată, unităţile administrativ-teritoriale vor concesiona suprafeţele disponibile din aceste terenuri exclusiv pentru aceste activităţi economice.

La solicitarea unităţilor administrativ - teritoriale, în termen de 90 de zile de la primirea solicitării, Guvernul identifică terenurile susceptibile de a fi incluse în categoria celor descrise şi asigură intrarea acestora în domeniul public al statului şi administrarea unităţilor administrativ-teritoriale corespunzătoare, mai indică sursa citată.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările