Politică

articolul anterior articolul urmator

Istoria şi geografia trebuie să rămână discipline de sine stătătoare!

34
19 Dec 2020 00:21:56
Carmen Zamfirescu

În această zi, în care se pare că s-a ajuns la un acord care ar duce la o majoritate parlamentară aptă să dea un nou guvern, o ştire apărută la primele ore ale dimineţii preciza că istoria şi geografia ar urma să nu aibă o soartă mai bună, conform metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2021-2022.

Documentul poartă denumirea de Anexa la Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării Nr. 5991/11.11.2020.

Am decis să pun în discuţie următoarele articole:

Articolul 13 (1) are următorul conţinut: „Disciplina istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare este predată de absolvenţi cu diplomă care se încadrează în prevederile art. 8 alin.(1) sau (2), cu specializări în concordanţă cu Centralizatorul şi cu îndeplinirea condiţiilor de pregătire psihopedagogică prevăzute la art. 3 alin. (2)-(8) saua îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 alin. (1).

Articolul 13 (3) are următorul conţinut: „Pentru celelalte minorităţi naţionale, la disciplina istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale se încadrează cu prioritate absolvenţi cu diplomă care se încadrează în prevederile art. 8 alin. (1) şi (2), care au înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire/conversiespecializarea istorie -linia de studiu în limba maternă a minorităţii naţionale respective, istorie-limba şi literatura maternă a minorităţii naţionale,limba şi literatura maternă a minorităţii naţionale respective sau etnologie - linia de studiu în limba maternă a minorităţii naţionale respective, etnologie-limba şi literatura maternă a minorităţii naţionale respective, cu îndeplinirea cerinţelorde pregătire psihopedagogică prevăzute la art. 3 alin. (2)-(8) saua îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 alin. (1)”.

Articolul 13(5) prevede: „Disciplinele studii sociale, literatură universală, ştiinţe şi educaţie artistică din învăţământul liceal intră în norma de predare a absolvenţilor cu diplomă ai ciclului I de studii universitare de licenţă urmat de ciclul II de studii universitare de masterat, cu condiţia deţinerii a minimum 60 de credite transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic/departamentele de specialitate cu profil psihopedagogic, ai studiilor universitare de lungă durată, precum şi a absolvenţilor cu diplomă ai unor programe de conversie profesională ori ai studiilor postuniversitare, cu durata de cel puţin un an şi jumătate sau cu dobândirea a 90 de credite transferabile, aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării-studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare, studii postuniversitare de masterat sau care se încadrează în prevederile art. 8 alin. (2) lit. b) sau c), cu specializări în concordanţă cu Centralizatorul şi îndeplinirea condiţiilor de pregătire psihopedagogică prevăzute la art. 3 alin. (6)-(8) ori a îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 alin. (1)

Articolul 66 (6) are următorul conţinut : ”În unităţile de învăţământ de nivel gimnazial, în liceele şi în seminariile teologice şi în unităţile de învăţământ din mediul rural se pot constitui catedre vacante/rezervate formate din ore compuse din două discipline (limba română-limbă străină, limbă străină A-limbă străină B, geografie-limbă străină, istorie-limbă străină, matematică-fizică, fizică-chimie, chimie-biologie, istorie-geografie, geografie-istorie etc.), în concordanţă cu Centralizatorul, prima disciplină având ponderea cea mai mare de ore în catedră, constituind şi disciplina de concurs”.

Citind ansamblul acestor prevederi, observăm că, pe de o parte ”istoria şi tradiţiile minorităţii maghiare”, respectiv ”istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale” prezintă un interes special.

În schimb ”istoria românilor”, ”istoria universală”, ”istoria României” nu apar deloc, nici măcar în paranteză, ba mai mult decât atât, se permite ca orele de istorie şi geografie să se poată preda în cadrul aceleiaşi norme didactice, de către un cadru didactic, acesta putând să susţină examenul la prima disciplină dintre cele două, disciplină cu ponderea cea mai mare în cadrul normei, din punct de vedere al orelor.

Disciplinele studii sociale, literatură universală, ştiinţe şi educaţie artistică din învăţământul liceal intră în norma de predare a absolvenţilor...” este o formulare în care este posibil să fie înţelese inclusiv disciplinele istorie şi geografie.

Oricât de apropiate ar fi aceste două ştiinţe şi discipline la prima vedere, fiecare dintre ele are un specific aparte, care nu poate fi cuprins de către un cadru didactic care este specializat numai în istorie sau numai în geografie.

Să incluzi istoria şi geografia în cadrul ”studiilor sociale” înseamnă să  treci cu vederea aspecte esenţiale din conţinuturile de istorie şi de geografie. Geografia se ocupă nu numai cu studiul activităţii umane (antropice), nu numai cu studiul demografiei, geografiei politice, economice, se ocupă de cartografie, climatologie, geologie, montanologie, hidrografie, pedologie, oceanografie, evoluţia şi transformările Pământului, evoluţia comunităţilor rurale, urbane etc.

Istoria nu se ocupă numai cu studiul evoluţiei statelor, al analizei hărţilor istorice ci şi cu studiul antropologiei, arheologiei, numismaticii, paleografiei, epigrafiei, arhivisticii, sigliografiei etc.

Aşadar, istoria şi geografia fiind atât de complexe, având existenţă, ca ştiinţe de peste două milenii (având ca reper numai activitatea lui Herodot care dă numele lucrării sale ”Istorii” şi a lui Strabon care îşi numeşte lucrarea ”Geographia”, neluând în calcul existenţa acestor ştiinţe cu mult mai înainte la egipteni, mesopotamieni, chinezi în Antichitate) nu pot să fie predate de către un singur cadru didactic, doar pentru ca acesta să poată avea norma completă.

Dacă în mobilitatea cadrelor didactice se permite predarea geografiei şi istoriei de către un singur cadru didactic şi deja se face vorbire de ”studii sociale” (Aria curriculară din care fac parte istoria şi geografia numindu-se până acum ”Om şi Societate”), este clar că programele şcolare ar putea fi serios mutilate, iar efectul va fi că vor pleca din şcoală absolvenţi cu lipsuri mari în privinţa celor două ştiinţe.

Să nu uităm că deja, la marea majoritate a facultăţilor, admiterea se face exclusiv în funcţie de media generală obţinută la Examenul de Bacalaureat, ceea ce înseamnă că absolvenţii care ar dori să studieze istoria şi geografia vin, de multe ori, fără bagajul minim de cunoştinţe pe care, cu ani în urmă, candidaţii la examenul de admitere trebuiau să îl aibă ca să promoveze examenul care le permitea să fie studenţi.

Practic, fără exagerare, se poate ajunge la situaţia tot mai vizibilă ca un absolvent al specializării Istorie sau al specializării Geografie intraţi fără examen de admitere, să ajungă după trei ani de studii universitare să aibă aceleaşi cunoştinţe cu ale unui candidat la examenul de admitere la aceste specializări din urmă cu 20-25 de ani, ceea ce este foarte grav, având în vedere că absolvenţii vor începe să-i înveţe, la rândul lor pe alţii.

Se pune o întrebare firească: oare cei care au imaginat această metodologie- cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar au discutat posibilele efecte cu profesorii de liceu şi cu profesorii din universităţi?

Văd că există o precupare pentru ”istoria şi tradiţia minorităţii maghiare”, pentru ”istoria şi tradiţia minorităţilor”, aceste menţiuni fiind accentuate în document. Dar oare despre ”istoria românilor”, ”istoria României”, adică a majorităţii şi a ţării care le dă şi le garantează drepturile acestor minorităţi cum putem vorbi? Ce atenţie îi dăm în metodologiile-cadru şi în programele şcolare?

Oare autorii acestei metodologii au fost angajaţi în Ministerul Educaţiei asemeni acelei tinere de la Ministerul Mediului, care întrebată fiind despre ”clauza de infringement” a întrebat, la rândul ei, comisia: ”ce faceţi, mă luaţi cu de-astea?”      

Proiectarea metodologiilor, programelor şcolare, conţinuturilor trebuie să se facă ţinând cont de fiecare disciplină în parte, de potenţialul specific fiecărei categorii de vârstă a elevilor care le studiază.

Oare după trei decenii de la primele alegeri libere, după trei decenii de democraţie care au trecut din decembrie 1989 ajungem să gândim documente-cadru mai slabe decât cele elaborate acum 4-5 decenii?

A existat o dezbatere publică, au fost invitaţi profesori la aceste dezbateri? În baza căror criterii şi standarde s-a ajuns azi ca o metodologie-cadru de mobilitate să arate ca un fel de fişă contabilă? Oare la asta s-a redus proiectarea activităţilor din învăţămţântul preuniversitar? La a lipi discipline diferite între ele, doar ca să fie realizate norme didactice? Oare nu se poate contabiliza activitatea unui cadru didactic altfel decât existând norma constând în ”n” ore?

Când veţi învăţa, doamnelor şi domnilor din ministere că învăţământul nu este nici croitorie nici tinichigerie? Evident, am toată stima pentru practicanţii acestor meserii, aceste meserii sunt foarte utile, dar în niciun caz în baza lor nu poţi proiecta activităţi în învăţământ.

Pentru că explicaţia, comparaţia se folosesc în predarea istoriei şi geografiei, putem să dăm şi noi un exemplu şi să facem o comparaţie. Ştim că există maşini care participă la curse de Formula 1 şi maşini care participă la curse de raliu. Teoretic, ambele tipuri de maşină dispun de un motor, de patru roţi, de un volan şi folosesc combustibil. Dar oare un campion de raliu poate fi şi campion de Formula 1 sau invers?

Există tenis de câmp şi există tenis de masă. În ambele sporturi, se folosesc palete, mingi, fileu şi există un spaţiu de joc. Dar oare un antrenor specializat în tenis de masă poate fi un bun antrenor de tenis de câmp sau invers?

Evident, exemplele ar putea continua ca să înţelegem că istoria şi geografia au specificul lor. Într-adevăr, ambele folosesc hărţile, ambele studiază evoluţia omului, dar până la urmă, sunt ştiinţe diferite din multe puncte de vedere. Cunoştinţele de geologie sunt necesare în arheologie, cunoştinţele de istorie sunt necesare în crearea hărţilor geografice politice, etnico-lingvistice, dar între cele două ştiinţe, nu putem pune semnul de echivalenţă şi nu este normal ca un elev să studieze geografia cu un profesor de istorie, fiindcă nu au fost suficiente ore pentru un profesor diferit de geografie şi invers.

Este clar că dacă această metodologie nu se schimbă, lucrurile pot evolua din rău în mai rău, fiindcă o metodologie-cadru greşită antrenează după ea un lanţ de greşeli, iar cu cât greşelile vor fi observate mai târziu, cu atât va fi mai greu de îndreptat ceva.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

34 Comentarii

Utilizator Adevărul
19.12.2020, 01:50:39

Comentariu considerat abuziv.

UnuldinVancouverCanada
19.12.2020, 03:21:30

"Miemi place" Tu esti catastrofa umana... si nu ma refer la liniute, ci la barna aia care o ai in ochi... stii la ce ma refer....

+1 (3 voturi)
Utilizator Adevărul
19.12.2020, 02:06:38

Comentariu considerat abuziv.

Utilizator Adevărul
19.12.2020, 02:08:00

Comentariu considerat abuziv.

samurai _x
19.12.2020, 02:44:16

EU in locul lor m as ingrijora ca nu cumva sa vina un guvern mai cerebral care va face o lege asa incat censiile celor care au facut experimente din acestea sau care le-au girat la comanda din politic: sa echivaleze cu cele ale unui spalator de weceuri de la institutul de petrol si gaze concomitent cu izolarea pentru `odihna` in penitenciar al emitentului politic.

-5 (9 voturi)

Vezi toate comentariile (34)

Modifică Setările