Istoria României s-a repetat, ca o farsă, în Moldova

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai toată lumea ştie că în Republica Moldova au fost alegeri în acest weekend. Mai toată lumea ştie că alegerile au fost câştigate de partidele pro-europene. Cu toţii ne bucurăm pentru asta, dar această bucurie s-ar putea să ne facă orbi la ceva ce scosese sute de mii de români în stradă acum două săptămâni.

Foarte pe scurt, sistemul electoral din Republica Moldova oferă cam aceleaşi drepturi tuturor cetăţenilor săi, similar cu România şi destul de diferit de alte state din Uniunea Europeană, care cer măcar o înregistrare prealabilă. Problema e destul de dificilă în Republica Moldova, după orice standarde, pentru că populaţia de alegători ai Republicii Moldova este de sub patru milioane, iar OIM anunţa că cel puţin 720.000 de moldoveni se aflau în străinătate în decembrie 2010 – oricum, o cifră subevaluată. Procentual, asta înseamnă o diaspora semnificativ mai mare decât a României. Aceleaşi date ale OIM afirmă că cel puţin 60% dintre aceştia erau în Rusia. Cifrele ruşilor spun că ar fi vorba chiar de mai mulţi.

Republica Moldova, sub guvernul pro-european condus de Iurie Leancă, a organizat 95 de secţii de vot pentru Diaspora. Au fost 5 secţii de vot în Rusia, unde exista aşteptarea ca majoritatea alegătorilor să voteze pentru partidele pro-Uniunea Vamală cu Rusia, şi 85 de secţii de vot în Vest, unde aşteptarea era ca majoritatea alegătorilor să voteze pentru partidele pro-europene. Din nou, în condiţiile în care toate datele afirmau că în Rusia sunt mai mulţi cetăţeni moldoveni decât la Vest de Prut. În cinci secţii de vot, lucrurile au fost destul de aglomerate. Rezultatul a fost o busculadă serioasă în secţiile de vot din Rusia. Oricum, până la sfârşitul zilei, mai puţin de 10.000 de moldoveni apucaseră să voteze la secţiile din Rusia. În comparaţie, cam tot atâţia apucaseră să voteze în România, în timp ce prezenţa la vot în Italia fusese de peste 20.000.

Acum, eu, personal, mă bucur mult că alegerile au fost câştigate de pro-europeni, dar trebuie să observ şi că istoria de la alegerile prezidenţiale din România s-a repetat în Moldova, ca o farsă. Toţi liderii politici importanţi din România s-au bucurat pentru succesul partidelor pro-europene, dar nimeni nu a atins subiectul dreptului la vot al cetăţenilor moldoveni din Rusia. Declaraţia preşedintelui ales, Klaus Iohannis, principalul beneficiar al voturilor din Diaspora la alegerile din România, chiar a lăudat corectitudinea alegerilor:

„Întâi de toate, m-am bucurat să văd că alegerile s-au desfăşurat în linişte şi cu respectarea deplină a standardelor democratice în materie. În acest sens, felicit Guvernul de la Chişinău pentru felul exemplar în care a organizat acest scrutin”.

Doamna Monica Macovei, similar nemulţumită de limitarea drepturilor la vot pentru români, nu s-a arătat deloc atinsă de limitarea drepturilor la vot pentru moldovenii din Rusia.

Rezultatul obţinut în alegerile din Republica Moldova este în mod evident unul pozitiv pentru viitorul acestei ţări şi pentru relaţia sa cu România. Acest lucru este clar. La limită, putem spune şi că numărul mic de secţii din Rusia a fost o formă de justiţie poetică, pentru a sancţiona presa extrem de partizană şi mincinoasă de acolo. În definitiv, însă, alegerile nu au fost organizate corect şi echitabil pentru toţi cetăţenii moldoveni de peste graniţă. În Republica Moldova, guvernanţii au pus în paranteză practica democraţiei pentru a salva ideea de democraţie. La aceste alegeri, scopul pro-european (evident pozitiv) a scuzat mijloacele (evident nedemocratice). Aceiaşi oameni care s-au ridicat şi au protestat restrângerea dreptului la vot, în numele principiilor de echitate şi democraţie, în România au fost primii care s-au bucurat de exact acelaşi tip de acţiune, când rezultatul alegerilor ne-a fost, tuturor, pe plac.

Democraţia din Estul Europei este în mod cert una originală, iar această lecţie ne arată cât este de fragilă, de fapt.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite