John Kerry, vizita de adio la NATO. Ce va face administraţia Trump pentru securitatea Europei?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cartierul General NATO de la Bruxelles găzduieşte în următoarele două zile întâlnirea miniştrilor de Externe, ocazie pentru secretarul de Stat al SUA, John Kerry, de a-şi lua la revedere de la colegii săi din ţările Alianţei Nord-Atlantice. Este prima întâlnire la acest nivel după victoria lui Donald Trump şi toţi ochii sunt aţintiţi asupra mesajelor care vin din Statele Unite ale Americii.

Chiar dacă mesagerii sunt reprezentanţi ai actualei adminstraţii Obama, totuşi conţinutul declaraţiilor lor va ţine seama de tranziţia care se desfăşoară la Washington şi va oferi cel puţin unele indicii despre poziţionarea SUA în viitor faţă de problemele de securitate ale lumii şi în mod special ale Europei.

Întâlnirea miniştrilor de Externe are programate cinci sesiuni, urmărindu-se punerea în aplicare a măsurilor stabilite la summit-ul de la Varşovia. Primul şi cel mai important mesaj este pornirea în mod concret a colaborării NATO-UE. Sunt 40 de măsuri pentru cele şapte domenii de cooperare identificate la Varşovia. Practic, întânirea precedentă a miniştrilor Apărării şi cea actuală a miniştrilor de Externe înseamnă declanşarea procesului de implementare a deciziilor alianţei, în dimensiunile legate de întărirea Flancului Estic, cooperarea cu UE, lupta anti-terorism, răspunsul la crizele şi provocările de securitate atât în Est, cât şi în Sud.

Securitatea cibernetică şi creşterea capacităţii de rezistenţă a ţărilor Alianţei în faţa operaţiunilor de tip război hibrid sunt în topul preocupărilor. Nu mai puţin, ameninţarea legată de noile tehnici de manipulare şi influenţare a populaţiei şi a proceselor electorale. Ţări importante NATO s-au confruntat deja cu astfel de operaţiuni şi gradul de preocupare este foarte ridicat ţinând cont de contextul politic şi de ascensiunea forţelor populiste şi extremiste în opţiunile electoratului din diverse state. 

Situaţia precară din preajma frontierelor NATO impune o strategie din partea Alianţei pentru proiectarea stabilităţii dincolo de frontierele ţărilor membre. Este vorba despre atât dimensiunea Estică, cât şi de ceea ce se întâmplă în Sud. Se adaugă o zonă care revine în atenţie, Balcanii de Vest.

NATO-Ucraina, Afganistanul şi nu în cele din urmă importantele discuţii informale de la sfârşit completează agenda. Pe masă, două subiecte dintre cele mai fierbinţi: relaţia cu Rusia şi relaţia trans-atlantică.

După îngrijorările stârnite de Donald Trump prin declaraţiile sale din campania electorală, sursele cele mai informate susţin că semnalele venite recent de la noua administraţie sunt pozitive. Preşedintele ales Donald Trump a discutat telefonic cu Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, iar nominalizările din echipa de tranziţie sunt ar fi încurajatoare privind politicile de securitate americane.

Ceea ce interesează, în primul rând România, este punerea în aplicare a măsurilor convenite la Varşovia privind întărirea prezenţei militare şi a capabilităţilor de apărare în zona noastră, în dimensiunile terestre, aeriene şi maritime.

În prima parte a anului viitor, va avea loc summit-ul extraordinar NATO, când este aşteptat la sediul Alianţei preşedintele Trump.

Deocamdată, echipa viitorului lider de la Casa Albă este în prin proces de constituire. Ce va face administraţia Trump este întrebarea aflată pe buzele tuturor.

„Nu fac previziuni în legătură cu o administraţie care este în curs de formare, este prea devreme pentru aşa ceva. Sper ca politica NATO faţă de Rusia va avea suport la Washington şi că noua adminstaţie va vedea lucrurile în acestă logică şi anume că mai avem mult de lucru în Europa”, a spus Douglas Lute, ambasadorul american la NATO, cu câteva ore înaintea începerii convorbirilor oficiale ale miniştrilor de Externe de la Bruxelles.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite