Judecată strîmbă pe dreapta neunificată

După alegerile europarlamentare pe liderii partidelor care se consideră „de dreapta“ i-a cam cuprins frica şi au început, grăbiţi, negocieri de unificare. Lecţia dezbinării părea că este învăţată. După câteva săptămâni vedem cum frica s-a mai diminuat, că aşa lucrează timpul, şi cotonogelile fratricide au reînceput şi chiar s-au intensificat. Răfuielile de până acum par că s-au înmulţit.

După toate sondajele şi analizele este clar că, fără un candidat comun la prezidenţiale, numita „dreaptă“ va pierde preşedinţia României lamentabil în faţa lui Victor Ponta - cel mai probabil candidat al „stângii“. Votul de la alegerile europarlamentare părea că i-a lămurit pe cei mulţi dar răsfiraţi că n-au nici măcar o şansă fără unificare şi susţinerea unui candidat comun în alegerile din toamnă.

Începuseră negocieri grabnice, anunţuri de fuziune, întâlniri precipitate între lideri de partide, s-au anunţat renunţări la orgolii dar şi congrese şi sondaje care să nominalizeze un candidat cu şanse. Cu timpul însă votul pentru Parlamentul European a fost uitat şi au început să se anunţe parcă mai mulţi candidaţi „de dreapta“ decât acum două luni. Rămân în cursa nominalizărilor, aşadar, Crin Antonescu, Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu, Cristian Diaconescu, Călin Anton Popescu Tăriceanu şi Cătălin Predoiu. De partea cealaltă Victor Ponta priveşte, parcă mai relaxat, spre cioburile care se tot sparg din orgoliile „dreptei“.

Marea fuziune dintre Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat liberal s-a poticnit în momentul Congresului PNL – unde nici măcar liberalii nu şi-au putut desemna un singur candidat pe care să-l susţină. Până când PNL nu se hotărăşte şi alianţa cu PDL e în pauză.  În plus, Partidul Naţional Liberal a început să aibă şi „scurgeri“ de cadre către un fost liberal care s-a hotărât să candideze, Călin Popescu Tăriceanu. Cam aşa a s-a stins formarea unei mari alianţe. 

Nici „alianţa mică“ PMP-FC nu pare posibilă mai ales după schimbul acid de scrisori publice de pe blogurile Adevărul dintre Primul s-a văzut încondeiat drept „arogant“ şi „oportunist“, iar şefa popularilor „artizană a distrugerii dreptei“ şi distribuitoare de „certificate de băsism“. Disputa nu pare să accelereze vreo alianţă ci mai degrabă să adâncească o falie existentă.

Ceasul campaniei electorale a început să sune, dar liderii dreptei sunt departe de a se fi trezit.