Politică

articolul anterior articolul urmator

Karl Marx, ateul revoluţionar

30
8 Jul 2019 11:29:40
Mihail Neamtu

Se împlinesc treizeci de ani de la căderea comunismului? În ce-a crezut, mai exact, părintele acestei ideologii colectiviste?

Pentru Karl Marx (1818-1883), Dumnezeu a murit iar sensul istoriei (şi, deci, al experienţei umane) nu este niciodată transcendent, ci imanent. Scopul vieţii noastre pe pământ? Schimbarea relaţiilor de producţie.

Pe urmele revoluţionarilor francezi, Marx postulează existenţa unui determinism istoric, care face progresul inevitabil. Omul lăuntric dispare şi rămâne-n scena lumii doar activistul politic, cel care se eliberează de prejudecăţile tradiţiei şi proclamă, în chip euforic, himera „epocii de aur“.

Scopul fiecărei generaţii istorice? Să se lepede, să depăşească şi apoi să uite gândirea înaintaşilor. Găsim aici şi prima contradicţie majoră a ideologiei comuniste: istoria se explică pe sine.

Subiectul transcendental al idealismului german (cercetat de Kant) lasă loc, aşadar, eului social (preocuparea lui Rousseau). În locul îndoielii metodice a lui Descartes, Marx introduce bănuiala. În faţa bogăţiei, autorul suspectează nedreptatea. Confruntat cu revelaţia biblică, Marx denunţă manipularea. Rigoarea cercetării ştiinţifice – opera lui Leibniz fiind un exemplu de asemenea perfecţiune matematică – lasă loc retoricii inflamate.

Elanul distrugerii şi plăcerea negaţiei ne arată că autorul Manifestului comunist era preocupat mai puţin de adevăr, cât de raporturile de putere. Cercetarea migăloasă, demonstraţia calmă şi argumentaţia analitică nu caracterizează Stânga radicală. Dimpotrivă. Mânia proletară denunţă realizările ştiinţei şi frumuseţea artei burgheze. Tot ceea ce nu-i subordonat imperativului politic al revoluţiei merită să dispară. Filozofia se desparte de experienţa grecească a mirării şi de puritatea unei investigaţii fenomenologice a realităţii (revendicată de Husserl la finele secolului XIX).

Pentru Marx, orice conştiinţă personală e, volens nolens, o conştiinţă politică. De ce? Pentru că individualitatea se subsumează „voinţei generale“ a colectivităţii. Ceea ce Marx adaugă la mitul bunului sălbatic elaborat de Jean-Jacques Rousseau este filozofia agonală şi promisiunea mitică a unui sfârşit al istoriei. Orice agresiune de moment se justifică din perspectiva triumfului final, marcat de fericita domnie a egalităţii.

Pentru Marx, esenţa vieţii este lupta de clasă, nu pacea minţii; violenţa revoluţionară, nu isihia monahală ori nepătimirea stoică; războiul cultural, iar nu odihna sabatică.

Noţiunea de câştig economic ar presupune, din start, o relaţie de exploatare. Marx exclude, astfel, avantajul reciproc la tranzacţiilor libere. Nu există situaţii win-win. Întrucât cineva trebuie să piardă, dispreţuirea capitaliştilor îl plasează automat pe comunist, chipurile, de partea săracilor şi a năpăstuiţilor.

Materialismul dialecticii istorice răstoarnă idealismul speculativ articulat de G. W. F. Hegel, dar şi un început al tradiţiei anti-intelectualiste intens promovată de arhitecţii comunismului est-european.

Nu poeţii sau fiinţele contemplative au fost invitate să descifreze sensul existenţei, ci clasa muncitoare. Sensul acţiunii politice? Revoluţia. Filozofii trebuiau nu atât să demonstreze ştiinţific, ci mai ales să creadă; nu să utilizeze întrebarea socratică, ci să abuzeze modul conjunctiv.

Abolirea vechilor relaţii de producţie a început, adesea, printr-un simplu denunţ şi a sfârşit printr-o expropriere violentă, justificată isteric de tribunalul poporului.

E ceea ce s-a şi întâmplat în sângerosul veac XX. Să nu uităm niciodată!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

30 Comentarii

antipozi
8.07.2019, 12:07:23

Este eronat sa-i faci morala unui domn care nu este prezent si nu se poate apara. De exemplu procurorii statului de drept ar trebui conform fisei postului sa prezinte atat fapte ilegale cat si circumtantele arenuante ale victimilor lor. Ati dedus ca Marx promova egalitarismul in timp ce in Cer exista ierarhii ingeresti . Mare greseala faceti si multa dreptate are Marx. In Cer exista ierarhii ingeresti dar nu pe criterii de inferioritate. Sa va dau un exemplu ca sa intelegeti: intr-o familie de pe pamant barbatul este capul femeii si Biserica este capul barbatului. Asta e ierarhia familiala. Care nu se poate juxtapune inegalitatii sociale de pe vremea lui Marx si din ziua de azi. Ati mai prezis ca comunismul peste tot in lume a dat saracie. Mare greseala, economia Chinei este cea mai bogata din istoria lumii. Iar noi stim cum a fost in Romania: toata saracia a venit doar dupa ce Ceausescu a fost santajat cu Fondul Monetar International. Adica asa cum patesc multi care fac afaceri cu niste camatari. De aceea camataria este total interzisa. Ma opresc aici in speranta ca mai multi vor amenda aceste dezinformari

-7 (19 voturi)
Radu Mircea
8.07.2019, 12:38:52

# Mihail Neamtu lote ca uitai : Enumerati citeva cuceriri ale stiintei si dezvoltarii datorate scumpei ( in sensul a cit ne costa ) si intepenitei , inghetatei , nemiscatei spiritualitati religioase pe care Marx o numea '' opiul omenirii '' , asta fiindca la vremea lui nu exista cocaina , amfetaminele , heroina si alte lucruri uluitor de asemanatoare cu prosteala indusa '' credinciosilor '' ce ocolesc silozuri ( biserici ) in patru labe !!! Am pretentia de la un intelectual ca dvs. sa nu-mi pomeniti de oamenii de stiinta care au fost , sau sunt credinciosi unei religii fiindca s-au nascut intr-o vreme nepotrivita sau au '' beneficiat '' de o rigoare educationala in familii religioase . Meritul lor este cu atit mai mare . Astept .......

+3 (15 voturi)
Radu Mircea
8.07.2019, 12:46:06

# Recunosc ca pun intrebari timpite pentru un intelectual ca dvs. , dar daca nu aveti timp sau chef sa-mi raspundeti pe acest forum , puteti s-o faceti pe Feisbuciuc , discret si fara jena .

+4 (12 voturi)
antipozi
8.07.2019, 12:17:41

Singura greseala a lui Marx care evident n-ati dezbatut-o este aceea ca era ateu.

-6 (8 voturi)
Radu Mircea
8.07.2019, 12:20:01

# Mihail Neamtu Departe de a fi un admirator al lui Marx , trebuie totusi sa recunoasteti ca progresul omenirii , mersul ei inainte se datoreaza celor ce n-au crezut pina n-au vazut si demonstrat . ln niciun caz '' pacea mintii , isihia monahala , nepatimirea stoica , ... odihna sabatica . Noroc ca au existat nebuni care au crezut intr-o idee ( adeseori singulara si autodistructiva - lungul sir al victimelor celor care erau convinsi ca lumea a fost creata de un mos uituc in sase zile - ca mai credeam si astazi ca Pamintul este plat si situat in buricul universului - . Spun UITUC fiindca a uitat sa-i spuna lui Adam ca mai exista pe acest bob de nisip din cosmos cele doua Americi , Australia , Antartica si inca citeva mici amanunte ce sunt gloria mintii si indraznelii umane . Acu' o fi fost uituc sau oleaca zgircit tinind pentru el mai mult de jumatate din pamintul planetei , nu stiu ??? Doar constat .

+3 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (30)

Modifică Setările