Politică

articolul anterior articolul urmator

Kelemen Hunor la Adevărul Live, despre autonomie: Ce dorim nu e împotriva României. E pământul nostru natal, dar vrem să ne păstrăm identitatea

44
30 Sep 2014 12:07:30
Autor: Iulia Marin, Mădălina Mihalache
Kelemen Hunor FOTO Eduard Enea
Kelemen Hunor FOTO Eduard Enea

Kelemen Hunor, candidatul UDMR la Preşedinţie, a răspuns setului de întrebări formulate de jurnaliştii „Adevărul“, în cadrul campaniei „Alege preşedintele“.

Principalele declaraţii ale liderului UDMR:

Începem cu politica externă. Veţi milita pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia?

Eu întotdeauna sunt pentru dialog şi cred că orice relaţie bilaterală trebuie aşezată pe parteneriat şi dialog. Sunt convins că discutând se poate găsi o soluţie pentru România astfel încât să nu fim în conflict cu Federaţia Rusă. Nu cred că e în interesul nostru să fie o tensiune permanentă cu Rusia, dar nu cred că acest lucru trebuie făcut în afara cadrului instituţional.

Sunteţi pentru o UE în care ţările să renunţe suveranitatea naţională?

Categoric, eu de doi-trei ani spun că pentru viitorul statelor membre UE avem nevoie de o coordonare politică şi de o relaţie mult mai strânsă între ţări. Şi când am intrat în NATO, în UE am renunţat la câteva elemente de suveranitate. Dacă trecem la moneda euro iar vom renunţa la un element important. Cred că statele membre UE vor reuşi în această competiţie globală. O altă direcţie ar fi slăbirea UE, fiecare merge pe cont propriu, dar nici Germania nu ar reuşi în această competiţie globală. Sunt pentru o uniune politică mult mai strânsă. Dacă ne uităm la istoria Uniunii vedem că la fiecare tratat aprobat s-a mai întărit uniunea. Încet-încet trebuie să ajungem către o structură foarte bine coordonată.

Nu pot să nu vă întreb cum vedeţi, în acest context, politica dusă de Guvernul Orban la Budapesta?

Şi Ungaria e ţară membră UE şi diferite discursuri din campanie trebuie interpretate în registrul de campanie, dar eu nu am auzit de la oameni responsabili că vor să iasă din UE. Fiecare îşi caută locul în UE şi eu aşa citesc ce se întâmplă acum în Ungaria. Niciodată nu am văzut şi nu cred că e vreun om responsabil care crede că Ungaria se va descurca pe cont propriu.

Sunteţi pentru menţinerea şi întărirea parteneriatului strategic cu SUA?

Absolut. E o relaţie deja tradiţională, parteneriatul e o responsabilitate uriaşă din partea României. Acest lucru înseamnă şi sacrificii, dacă noi construim scutul antirachetă la noi în ţară e un risc asumat, dar cred că România trebuie să meargă cu acest parteneriat mai departe şi trebuie să punem accent pe acest parteneriat. Am devenit furnizori de securitate, vom deveni o ţară şi mai importantă în regiune, ceea ce înseamnă o Românie mai puternică.

Veţi susţine construcţia de autostrăzi şi linii ferate cu ajutorul investitorilor din China?

Orice investiţie este binevenită, orice investiţie care respectă legislaţia europeană şi interesele naţionale. Dacă Germania, Franţa au relaţii strânse din punct de vedere economic cu China, nici România nu e o excepţie. Sunt anumite norme ale UE care trebuie respectate şi avem nişte interese naţionale, infrastructura care ne lipseşte în acest moment. Dacă există interes din partea Chinei şi respectă normele europene, nu văd care ar fi problema.

Veţi milita pentru unirea cu Republica Moldova?

Dacă ambele popoare doresc acest lucru se va întâmpla şi trebuie să ţii cont de dorinţa majorităţii. Dacă Moldova se duce, aşa cum doreşte marea majoritate a populaţiei, spre Europa, atunci cred că această unificare se va face în cadrul EU.  Aş milita pentru acest lucru fiindcă este o soluţie a secolului XXI şi o soluţie europeană.

Veţi susţine mărirea bugetului alocat Apărării Naţionale?

Ca ţară membră NATO ai anumite capabilităţi, dacă ai şi trupe NATO pe teritoriu, asta înseamnă investiţie. Investeşti de fapt în siguranţă şi libertate.

Veţi milita pentru instalarea unor baze permanente NATO pe teritoriul României?

 Iar vorbim de o situaţie care se clarifică. În Ţara Galilor, decizia a fost deja luată şi trebuie să mergem până la limita necesară, nu trebuie să depăşim o anumită limită, eu cred că nu e o tragedie să avem baze militare NATO în România, mai ales că avem zona conflictuală Ucraina-Rusia şi avem probleme serioase şi în Orientul Mijlociu. Consider că responsabilitatea noastră, fiind stat membru NATO, înseamnă şi o astfel de prezenţă a unor trupe combatante.

Susţineţi acordarea autonomiei pentru Ţinutul Secuiesc?

Din 1993, în programul nostru politic sunt prevăzute diferite forme de autonomie şi lumea ştie. În perioada Guvernului Tăriceanu, am venit în Parlament cu Legea minorităţilor naţionale care asigura autonomie culturală, şi acest lucru e cel mai important, deoarece fiecare comunitate doreşte păstrarea identităţii naţionale. E încă blocat.  Când vorbim de autonomie, ştim că e o temă sensibilă. Trebuie să spunem la ce nu ne gândim. Nu ne gândim la separatism, la secesionism, la entitate statală, totul e gândit în interiorul statului român, unitar, indivizibil. Nu susţinem alte metode.

 A doua chestiune: de fiecare dată când vorbim de autonomie şi de drepturile lingivstice, vorbim de dialog cu majoritatea prin mijloace parlamentare şi nu prin alte mijloace nedemocratice. Trebuie să facem un efort colosal să explicăm că ce dorim nu e împotriva României, ci pentru  o comunitate care creează valori. E pământul nostru natal, aici vrem să rămânem, să proiectăm viitorul, dar în acelaşi timp dorim să ne păstrăm identitatea. Vrem o descentralizare puternică şi în Harghita, Covasna, Mureş, vrem folosirea limbii materne. Nu e împotriva României.

De multe ori ne-au întrebat interlocutorii la ce ne gândim. Am spus la ce ne gândim şi la ce nu ne gândim. Mă delimitez de orice încercare de a ne împinge pe noi în câmpul de interpretare care se leagă de Crimeea, de Moscova. Pentru o astfel de dezbatere nu găseşti niciodată un moment potrivit, tot timpul apare ceva. Important e să avem dorinţa de a vorbi deschis fără tabuuri. Venim cu acest bagaj de prejudecăţi din comunism. Trebuie să demonstrăm că nu vrem să facem rău României, dar contextul contează. Dacă ne gândim la ce se întâmplă în Crimeea, e orice, doar de dialog şi forţa argumentelor nu putem vorbi. Când vorbim de Scoţia, e o altă situaţie care nu seamănă cu ce spunem noi. Cred că dacă suntem sinceri şi corecţi putem lăsa în spate aceste prejudecăţi.

Aţi milita pentru organizarea unui referendum în cele trei judeţe privind autonomia?

Actuala legislatură nu lasă mult spaţiu de mişcare, dar eu nu m-aş speria de a pune orice întrebare cetăţenilor mei, dar trebuie bine pregătit terenul. Să nu înţeleagă nimeni altceva când vorbim  de autonomie. Cred că ar fi prematur să punem întrebarea, dar important e să nu-ţi fie frică de cetăţenii tăi, marea majoritate a oamenilor sunt de bună-credinţă. Problema este când faci, cum faci şi cu ce intenţie.

Cu ce seamăna mai mult situaţia Ţinutului Secuiesc, cu Scoţia sau cu Catalonia?

Diferenţele faţă de Catalonia sunt uriaşe, se poate discuta şi despre Scoţia, situaţia nu seamănă cu a noastră.

Credeţi că Ţinutul Secuiesc ar putea supravieţui economic?

Niciodată nu am spus că statul central ar trebui să iasă dintr-o astfel de regiune sau dintr-o zonă unde există descentralizare puternică. Să laşi mai mulţi bani la nivel local, fiindcă acest lucru e important când vorbim de descentralizare fiscală, înseamnă să dai puterea în mâna comunităţii. Asta trebuie să se întâmple şi în restul ţării, nu doar în secuime.  Noi am propus să existe o descentralizare fiscală puternică.

Cum vă explicaţi că niciunul din ceilalţi candidaţi nu susţin autonomia pe criterii etnice?

Cel puţin, în ce mă priveşte, nu am cerut această susţinere. Nu ar fi utilă o astfel de dezbatere în campania electorală. Niciun partid, niciun lider nu va asuma un proiect dacă nu e o susţinere minoră din partea electoratului, de aceea cred că e responsabilitatea noastră să îi convingem pe români că nu au nimic de pierdut. Dacă reuşim să convingem românii, apoi ne vom întoarce către liderii politici, aceasta e ordinea firească.

Sunteţi la curent cu scandalul ofiţerilor acoperiţi. Aţi fost ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii?

Nu am fost ofiţer acoperit.

Credeţi că este normal să existe ofiţeri acoperiţi în presă sau în politică?
Nu.

Credeţi că actualul şef al SRI trebuie schimbat?

Eu nu am văzut acţiuni şi decizii care pun sub semnul întrebării mandatul directorului SRI.

Cum vedeţi intrarea în cursă a domnului Meleşcanu?

E o intrarea surprinzătoare, dar domnul Meleşcanu are capacitatea de a ne surprinde uneori.

Trecem la Justiţie şi vă întreb dacă sunteţi de acord cu o lege a amnistiei pentru anumite fapte de corupţie?

Nu, pentru nicio faptă de corupţie şi, sigur, nu ştiu care sunt anumite fapte de corupţie. Corupţia ori este, ori nu este. Conform Constituţiei, doar pentru declaraţii politice e imunitate. În ce priveşte responsabilitatea ministerială e o altă lege, important e ca orice cetăţean să răspundă în faţa legii în mod egal pentru faptele săvârşite. Susţinem procedurile parlamentare şi nu vom împiedica funcţionarea Justiţiei.

Credeţi că DNA este echidistantă politic?

Ar trebui să fie. Sper că aşa e, în trecut am avut multe situaţii când eu, personal, şi nu numai eu am intrat la bănuială şi am spus că lucrurile nu se leagă, dar până la urmă e în interesul nostru să asigurăm o bună funcţionare. Acest lucru, încet-încet, eu aşa văd că se realizează. Dacă apar sincope, trebuie discutate punctual, nu îmi plac generalizările.

Credeţi că actualul şef al DNA ar trebui schimbat?

Are un mandat şi  nu văd elemente pentru o schimbare în acest moment.

Îl veţi graţia pe Dan Voiculescu dacă va face o cerere în acest sens?

Mi-ar plăcea să-mi facă mie cerere. Nu l-aş graţia.

Veţi milita pentru trecerea României la moneda euro?

Nu m-aş grăbi. Am văzut cazul Poloniei, cât de bine au speculat perioada de criză economică, deşi ţara era în mare parte pregătită să treacă la euro. În perspectivă, sigur că da, dacă dorim o Uniune Economică bine închegată, şi o monedă unică trebuie să fie. Va depinde şi de evoluţia economică, dacă lucrurile merg bine, e mai uşor să ajungi în 2019 în situaţia de a spune dacă vrei să intri. Dacă se întâmplă o cădere economică, trebuie să vedem ce e mai bine, dar nu trebuie să ne întoarcem la o situaţie când deficitul creşte, când datoria publică depăşeşte limita stabilită.

Credeţi că valorificarea resurselor ar trebui lăsată în seama generaţiilor viitoare?

Cred că trebuie găsită o cale de mijloc, trebuie folosite resursele, dar trebuie să laşi pentru generaţiile viitoare posibilitatea de a exploata resursele. Nu contează condiţiile, metodele, viitorul, în acest moment trebuie scos ce e mai bun. Nu e nicio grabă, poţi aştepta dacă nu ai investitorii, mijloacele tehnologice. Nu trebuie să te grăbeşti cu aceste investiţii, dar resursele trebuie folosite.

Susţineţi creşterea redevenţelor pe care le încasează statul român de pe urma exploatării resurselor naturale?

Cred că ar trebui să ajungem la o medie europeană, fiindcă şi în statele membre sunt diferite valori şi procente, dar nu trebuie să stăm unde stăm acum, jos de tot. Ar trebui măcar la nivelul european să ajungem, eu aş prefera o creştere deschisă, corectă.

Sunteţi pentru exploatarea gazelor de şist în România?

Pe termen mediu şi lung, da, dar cu câteva condiţii. Nu trebuie să ne grăbim. Trebuie să vedem dacă tehnologia respectă regulile de mediu, dacă pentru independenţa energetică a României, acest pas trebuie făcut acum sau peste cinci-şase ani. Trebuie explicată povestea asta şi după aceste date putem lua decizia. Aşa cum Norvegia a aşteptat până a avut tehnologia şi banii necesari să exploateze ţiţei, iar situaţia economică şi socială se datorează deciziei luate de guvern, aşa ar trebui să procedăm şi noi. Să nu ne grăbim.

Susţineţi continuarea proiectului minier de la Roşia Montană?

Din aceste resurse ar trebui să rămână mult mai mult în ţară sub formă de aur sau în bani.  În primul rând, mă gândesc la arheologie, nu neapărat la patrimoniul construit. În ce priveşte patrimoniul arheologic, acolo o analiză e absolut necesară.

S-a creat senzaţia că UDMR, prin miniştri care i-a avut la Mediu, s-a opus acestui proiect. A avut UDMR ceva aparte cu acest proiect?

Nu e corectă aprecierea că ne-am opus, am spus că sunt nişte reguli care trebuie respectate şi că trebuie asumat de întreaga societate acest proiect, nu de nu ministru.  Nu putem sări peste anumite proceduri, nu avem nimic special în această problematică, dar şi în mandatul meu trecut la Cultură am fost atent cu toate elementele care privesc patrimoniul cultural şi sunt convins că şi colegii de la Mediu au fost atenţi.

Veţi milita pentru menţinerea cotei unice de impozitare?

Categoric, eu sunt în continuare adeptul cotei unice. La un moment dat, cred că ar fi momentul să ne gândim la o reducere cu două puncte procentuale. Rezultatele pozitive erau mai semnificative decât eventualele neajunsuri, deci aş milita pentru păstrarea cotei unice.

Veţi milita pentru introducerea unei impozitări progresive în funcţie de venituri?

Nu. Noi, când am făcut această coaliţie, nu am introdus o prevedere specială, fiindcă am spus că ţinem la cota unică, nu vedem oportunitatea schimbării cotei unice şi nu am fi putut să mergem către o variantă rapidă.  Părerea mea rămâne neschimbată.

Susţineţi reducerea CAS?

 Da, am susţinut, susţin şi cred că reducerea CAS a fost o măsură bună. Pe parcursul anului viitor vom vedea efectele. Era nevoie de o astfel de intervenţie.

Pe dvs. v-a convins doamna Petrescu?

Doamna Petrescu este extrem de bine pregătită. Nu are experienţă administrativă, dar ori de câte ori am discutat, a fost de fiecare dată receptivă şi a înţeles necesarul pentru viaţa culturală când vorbim de buget.

Sunteţi de acord cu suprataxarea marilor averi?

 Eu aici nu m-aş gândi la averi, fiindcă e greu de cuantificat, la profit, în schimb, da. Pe termen limitat, solidaritatea socială din partea celor care au profituri uriaşe,o taxă de solidaritate pe termen limitat ar fi de dorit.

Veţi milita pentru ca bugetul Educaţiei să fie 6% din PIB?

Da, categoric, pentru educaţie şi cercetare, fiindcă eu sunt ferm convins că toate statele care au investit în educaţie şi cercetare au devenit competitive. Fără o astfel de investiţie, niciodată nu vei deveni o naţiune competitivă. Mai trebuie să adaug ceva: cultură. Şi în cultură trebuie să investeşti. În toată istoria noastră şi a statelor din continentul european, investiţia statului, susţinerea de la bugetul naţional şi de la bugetele locale era absolut necesară. Când trebuie să luăm o decizie devenim extrem de reticenţi, cred că dacă suntem buni în retorică, şi când e vorba de alocaţii bugetare, trebuie să mergem pe această cale.  Foarte sincer vă spun, colegii mei, premierul, cei de la Finanţe au fost deschişi şi au căutat soluţii la prima şi la a doua rectificare. Am reuşit să aducem sume importante faţă de bugetul votat în Parlament.

Sunteţi de acord cu organizarea celei de-a treia sesiuni de bacalaureat?

 Nu. E o chestie serioasă. Nu.

Sunteţi pentru menţinerea clasei zero?

 Da, dar trebuie văzut ce experienţă avem după câţiva ani, dacă trebuie făcute corecturi în ce priveşte funcţionarea.

Sunteţi de acord ca la intrarea de la licee şi facultăţi să se facă exlcusiv pe baza examenului de admitere? Aşa a fost în perioada comunismului.

Şi după, încă o perioadă. Eu aşa am intrat la ambele facultăţi şi am văzut cum era şcoala atunci.

Sunteţi de acord ca religia să devină materie obligatorie în şcoli?

E o întrebare la care nu poţi da un răspuns ferm, e o situaţie interesantă în România şi nu numai. Sunt comunităţi care au religii diferite, nu poţi să pui copiii în clase diferite doar în funcţie de religie, trebuie găsită o soluţie. Fiecare familie are capacitatea de a alege dacă vrea sau nu dar trebuie găsită o soluţie prin care istoria universală a religiilor să fie predată în mod obligatoriu.

Susţineţi intonarea imnului naţional în fiecare zi înaintea începerii cursurilor?

Nu. La începutul semestrului, da. În fiecare zi... Aşa a fost şi în comunism, e o devalorizare. Am văzut cum s-a petrecut acest lucru în timpul lui Ceauşescu. La început şi la sfârşit, da.

Credeţi că actualul imn al României ar trebui schimbat?

Dezbaterile sunt binevenite dar nu văd posibilitatea schimbării imnului. Nu aş milita pentru o schimbare, dar dezbaterea e oricând binevenită.

Trecem la sănătate. Veţi susţine ideea ca la baza sistemului românesc de sănătate să stea ideea: banii urmăresc pacientul?

E un principiu corect, sănătos, asigură calitate şi competiţie. Dacă alegi să mergi la un medic fiindcă e bun, e corect să meargă şi banii după tine. Trebuie regândită funcţionarea Caselor de Asigurări de Sănătate, trebuie văzută intenţia de a lăsa zona privată cu un aport în domeniu. Sistemul de sănătate trebuie regândit în multe aspecte, dar acest principiu e sănătos.

Sunteţi de acord cu reducerea numărului de persoane scutite de plata asigurărilor de sănătate?

Acum sunt bine stabilite categoriile exceptate, cred că e mult prea largă zona asta a excepţiilor şi se poate găsi reducere. La copii nu se pune problema, copilul nu are venit. Se poate peria bine zona excepţiilor.

Trecem la reforma statului. Veţi milita pentru împărţirea administrativ-teritorială a României care să implice desfiinţarea actualelor judeţe?

Sunt pentru reformă administrativă, dar nu cu desfiinţarea judeţelor. Judeţele actuale trebuie păstrate. Propunerea noastră era pentru regiuni administrative cu competenţe care se iau de la Guvernul central, nu de la judeţe. Cred că pentru această perioadă, 2014-2020, pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor trebuie o regândire a situaţiei actuale.

Susţineţi micşorarea atribuţiilor preşedintelui prin modificarea Constituţiei?

 Da, mai ales clarificarea atribuţiilor. Categoric. Se poate discuta dacă avem nevoie de 12-14 regiuni de dezvoltare.

Sunteţi de acord ca preşedintele să fie ales de Parlament?

Eu aş milita pentru o republică parlamentară, dar asta nu înseamnă neapărat, nu aş milita pentru alegerea preşedintelui de către Parlament. Există în acest moment dorinţa de a alege preşedintele direct. Sunt state în care preşedintele e ales direct şi are atribuţii mai restrânse decât la noi.  Altă variantă e SUA sau chiar Franţa, unde preşedintele e în fruntea Executivului în toate domeniile. Noi avem o variantă-hibrid care trebuie corectată.

Sunteţi de acord ca partidele politice să fie finanţate de la bugetul de stat printr-o cotă stabilită prin lege?

Da. Vă surprind, dar da. Ar fi mult mai corect. Ponderea, alocaţia de la buget şi nu umbli în alte zone, nu spun negre, dar gri. Legea şi acum e clară, aici nu poţi să dai vina pe lege. Aş susţine oricând o astfel de soluţie. De fiecare dată când vine campania te trezeşti că trebuie să faci rost de tot mai mulţi bani.

Susţineţi ideea unui Parlament unicameral?

 Nu. Nu am susţinut şi nu susţin. Cred că trebuie să păstrăm bicameralismul, dar să nu avem suprapuneri. Senatul să fie camera regiunilor, pe o altă normă de reprezentare şi atribuţii în câteva domenii: securitate, apărare, politică externă, bugetul şi votul pentru Guvern, iar Camera Deputaţilor în celelalte domenii. Acum există suprapunere, se prelungeşte orice dezbatere şi apar situaţii care nu pot fi rezolvate uşor. Se poate ajunge la a doua lectură, dai vot şi peste 30 de zile, timp în care se poate analiza, mai faci o lectură. Atribuţii diferite pentru cele două Camere ar fi esenţial.

Sunteţi de acord cu oficializarea căsătoriilor dintre homosexuali?

Ar trebui o dezbatere serioasă la nivelul societăţii şi orice om politic trebuie să susţină opţiunea majorităţii.

Îl veţi menţine pe domnul Ponta ca premier?

Nu aş avea nicio problemă să lucrez cu Ponta. Dacă cei care au cele mai multe mandate şi voturi în spate vin cu o ofertă, preşedintele nu are voie să schimbe majoritatea. Nu aş schimba niciodată majoritatea.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

44 Comentarii

Alfa Omega
30.09.2014, 12:39:37

Humor are humor si este in totala eroare , Romania NU este in conflict cu Putin si Federatia Rusa ! I-as recomanda domnului Humor sa se puna la curent cu situatia actuala si apoi sa candideze la presedentie ! Iar ca presedinte al Romaniei el trebuie sa respecte legile romanesti si sa reprezinte corect Romania , ci nu Ungaria ! Si mai avem un exemplu prost de reprezentere pe Tokes , care la UE a reprezentat Ungaria nu Romania care l-a trimis sa o reprezinte in parlamentul european .

+10 (16 voturi)
Daniel Constantin
30.09.2014, 13:22:37

Nu pricep...de ce dl. acesta nu candideaza in Ungaria,unde banuesc ca are cetatenia!Ne facem dracul de ras cu asa candidati....multinationali!

+10 (18 voturi)
ranit- ranit-
30.09.2014, 13:27:18

Identitatea nu au cum, sa si-o piarda.Peste ei nu se duce nimeni!

+2 (10 voturi)
Olteanul.com
30.09.2014, 13:31:21

Pamantul vostru natal este in stepele Asiei.

+6 (18 voturi)
Carmensyda Camelya
30.09.2014, 13:48:22

Chestia cu pastrarea identitatii e o prostie enorma. Pai, romanii din jurul tarii, de dincolo de granitile Romaniei, dealungul a sute si sute de ani, aflati sub teroarea unor tari care niciodatan u ne-au vazut cu ochi buni, nu si-au pastrat identitatea ? Sa na uitam, sa dam doar un mic exemplu, la romanii din Timoc, unde au suferit si sufera batjocuri inimaginabile, si, iata-i ca si-au pastrat idenditatea. Daramite la noi, unde ungurumea au tot ce-si doresc? Pardon. Hai, domnule, si nu mai puneti urechea la aberatiile acestor smecheri ordinari ! Treaba e clara, ungurimea isi doreste sa faca pasi marunti de furnica, dar sigur pentru ca, asa cred ei ca o sa ne prosteasca pe noi, cu strategia asta mizerabila a pasilor marunti. E vina noastra, pina la urma, pt. ca nu mergem la vot ca sa-i scoatem afara pe udmr-istii astia mizerabili.

+4 (8 voturi)

Vezi toate comentariile (44)

Modifică Setările