Klaus Iohannis a contestat la CCR modificările legii privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

Klaus Iohannis a sesizat joi Curtea Constituţională asupra modificărilor aduse de Parlament Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, arătând că prin acestă lege va exista posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice centrale sau locale.

„Statutul de senator sau deputat nu poate constitui un criteriu justificat obiectiv şi raţional pentru excluderea acestei categorii din sfera subiectului activ al infracţiunii de trafic de influenţă", arată preşedintele în sesizarea trimisă CCR. 

În sesizarea trimisă CCR, Klaus Iohannis a invocat noul art. 37 al Legii nr. 96/2006, care prevede: „În baza mandatului reprezentativ, deputaţii şi senatorii acţionează în interesul poporului, putând astfel să intermedieze în orice mod, fără a pretinde sau primi bani sau alte foloase materiale, relaţia dintre cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile şi direcţiile din subordinea acestora, relaţia dintre aleşii locali şi autorităţile publice centrale, dar şi dintre potenţialii investitori şi autorităţile publice locale”.

Preşedintele a precizat că, astfel, se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea pe care o fac între cetăţeni şi autorităţi.

„Prin modificările aduse de legea supusă controlului de constituţionalitate se instituie posibilitatea ca deputaţii sau senatorii să obţină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetăţeni şi organele administraţiei publice centrale sau locale sau între aleşii locali şi autorităţile publice centrale, respectiv între potenţialii investitori şi autorităţile publice locale. Foloasele nemateriale pot fi reprezentate de oferirea unui titlu sau a unei distincţii, avansarea în carieră, oferirea unui loc eligibil în cazul unor alegeri locale sau parlamentare, promovarea unei iniţiative legislative etc", argumentează Iohannis în sesizarea trimisă către CCR.

Şeful statului a spus şi că o astfel de prevedere încalcă dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Constituţie, prin instituirea unei excepţii, dispoziţia introdusă venind în contradicţie chiar cu reglementarea infracţiunii de trafic de influenţă.

„În primul rând, cu privire la persoanele aflate în funcţii şi demnităţi publice, Curtea Constituţională a dezvoltat o amplă jurisprudenţă arătând că exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice trebuie să se realizeze în coordonatele statului de drept: „Statul de drept presupune, pe de o parte, capacitatea acestuia de a asigura cetăţenilor servicii publice de calitate şi de a crea premisele pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile şi autorităţile publice. Aceasta presupune obligaţia statului de a impune standarde etice şi profesionale în special celor chemaţi să îndeplinească activităţi ori servicii de interes public şi, cu atât mai mult, celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenţi publici sau privaţi care sunt învestiţi şi au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele - iar cadrul legislativ este una dintre ele - pentru îndeplinirea funcţiilor statului de către profesionişti care îndeplinesc criterii profesionale şi de probitate morală.” (Decizia nr. 258/2016). În Decizia nr. 32/2018, Curtea Constituţională a statuat că standardele de integritate stabilite de legiuitor constituie garanţii de integritate şi probitate morală pentru persoanele care ocupă funcţii sau demnităţi publice şi că eliminarea unui standard de integritate aduce atingere principiului statului de drept şi principiului supremaţiei Constituţiei şi a obligativităţii respectării legilor. Însă, prin instituirea în legea criticată a posibilităţii deputaţilor şi a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi, respectiv dintre aleşi locali şi autorităţi centrale sau dintre investitori şi autorităţi locale sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului României şi în autoritatea legiuitoare", a mai arătat Klaus Iohannis.