Klaus Iohannis, despre legea avertizorilor de integritate: Contează să transpună directiva UE nu doar în litera, ci şi în spiritul ei

Klaus Iohannis susţine că este la curent cu proiectul de lege privind avertizorii de integritate, menţionând că va uza de instrumentele de care dispune când legea îşi va parcurge traseul. Preşedintele României a declarat, referindu-se la criticile aduse proiectului, că doreşte transpunerea directivei europene "nu doar în litera, ci şi în spiritul ei".

"S-a votat, cunosc ce s-a vehiculat, am o opinie, însa acum  legea e la CCR pentru analiza pe constitutionalitate, după care fie se întoarce în Parlament, fie vine la mine şi atunci voi uza de instrumentelede care dispune preşedintele. Pentru mine contează să fie o lege bună, să transpuna directivă nu doar în litera, ci şi în spiritul ei", a declarat Klaus Iohannis.

Parlamentul a votat, pe 29 iunie, proiectul de lege care transpune o directivă europeană privind avertizorii de integritate. Forma care a trecut de Camera Deputaţilor a fost criticată în spaţiul public, în special de ONG-uri, pe motiv că ar descuraja semnalarea actelor de corupţie şi că ar limita de fapt drepturile avertizorilor.

Camera a eliminat posibilitatea raportării anonime şi a introdus condiţia de a divulga public informaţii doar după ce au trecut trei luni de când au fost raportate intern şi extern, deşi directiva europeană nu prevedea aceste lucruri.

Mai exact, în ceea ce priveşte anonimatul, directiva preciza că nu „afectează dreptul statelor membre de a decide dacă entităţile (...) sunt obligate să accepte raportări anonime”, însă forma care a trecut de Senat iniţial prevedea că acele raportări care nu cuprind numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public vor fi examinate şi se vor soluţiona în măsura în care conţin suficiente informaţii referitoare la încălcări ale legii. În schimb, forma adoptată de Cameră arată că „raportarea va cuprinde în mod obligatoriu nume, pronume, date de contact şi semnătura avertizorului în interes public”.

Totodată, Camera a eliminat principiul bunei-credinţe, potrivit căruia este ocrotită persoana care a avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcările raportate erau adevărate la momentul raportării, prevedere introdusă în varianta adoptată de Senat. Camera a eliminat amendamentul, argumentând că „nu sunt principii în directivă”. Cu toate acestea, directiva europeană arată că trebuie să beneficieze de protecţie şi persoanele care au „avut motive întemeiate să creadă că informaţiile referitoare la încălcări raportate erau adevărate la momentul raportării şi că respectivele informaţii intrau în domeniul de aplicare al prezentei directive”.

Parlamentarii USR şi REPER au contestat legea la CCR, urmând ca dezbaterile să aiba loc în luna septembrie.

Întrebat despre explicaţia judecătorului care a suspendat analiza doctoratului premierului Ciucă, care a invocat nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului, preşedintele României a refuzat că comenteze decizia, însă a afirmat că libertatea presei şi independenţa justiţiei sunt respectate în România.