Klaus Iohannis şi Victor Ponta încep negoţul cu ambasadori

Ambasadorii anunţaţi astăzi au fost negociaţi de Iohannis şi Ponta FOTO Adevărul

Preşedintele şi premierul şi-au trimis apropiaţii în posturi-cheie ale diplomaţiei, cum ar fi SUA sau Germania. Cele două Palate au mai negociat câteva rotiri de cadre pentru posturile de la Londra, Paris şi UE

România a schimbat garnitura de ambasadori în cele mai importante noduri diplomatice ale lumii. Însă, cum pentru prima dată în istoria post-decembristă preşedintele ales n-a reuşit să-şi instaleze şi propriul Guvern, selecţia diplomaţilor s-a făcut tot în urma unei negocieri politice, pe linia scurtă dintre Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria. O faţă a coabitării politice pudrată cu fard diplomatic.

Spre exemplu, fostul director al SRI, George Maior, omul despre care s-a spus în campania electorală că va fi numit premier dacă Ponta va ajunge preşedinte, a fost trimis ambasador în SUA, în locul lui Iulian Buga. „De când a plecat de la SRI, domnul Maior a punctat foarte bine la capitolul imagine. A scris editoriale în presa străină, a insistat pe faptul că este prieten cu directorul CIA, plus alte activităţi de lobby, un lobby firesc la nivel diplomatic“, au declarat surse guvernamentale pentru „Adevărul“, cu referire la un articol semnat de George Maior în Financial Times, dar şi la faptul că Maior a fost contactat telefonic de către şeful CIA, John Brennan, care „i-a mulţumit pentru cooperarea deosebită dezvoltată pe parcursul vremii între CIA şi SRI în domeniul informaţiilor“. Nici Iulian Buga nu a rămas fără post, fiind mutat în Suedia. „Domnul Buga a avut câteva probleme de adaptare în SUA, în rest, nu i se poate reproşa nimic“, mai arată sursele citate.

Dacă Ponta l-a susţinut pe Maior pentru postul din SUA, preşedintele Iohannis a insistat ca Emil Hurezeanu să fie trimis la Berlin. „Hurezeanu a primit propunerea de fi ambasador în Germania încă dinainte de Paşte, dar Ponta l-a cam ţinut în şah pe Iohannis, pentru că Ministerul Afacerilor Externe face propunerea, iar preşedintele aprobă“, au declarat surse oficiale pentru „Adevărul“, tot cu condiţia anonimatului. „Domnul Hurezeanu are o analiză de politică  externă fabuloasă.  Este incontestabil că experienţa lui Emil Hurezeanu ar fi foarte bună pentru România. În ceea ce priveşte partea tehnică, MAE face o pregătire de aproximativ trei luni noilor ambasadori în domeniul practicilor diplomatice, aşa că nu vor fi probleme“, a analizat, pentru „Adevărul“, fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu.

Şi Mircea Geoană a lăudat consensul dintre primii oameni în stat. „George Maior este o alegere foarte bună pentru Washington. Are rangul de ambasador deja. Intră în pâine şi va fi un ambasador foarte bun. La fel şi Emil Hurezeanu. Reprezintă un ambasador excelent. Dacă ai oameni de calibru de tipul Maior şi Hurezeanu, este păcat să nu-i foloseşti“, a punctat şi Mircea Geoană, fost ambasador în SUA.
„Preşedintele şi premierul au vrut să-şi trimită oameni apropiaţi în funcţii cât mai importante. Aşa s-a întâmplat la fiecare schimbare de regim. În plus, acum e vorba şi de o negociere între Palate, ceea ce nu s-a mai întâmplat de pe vremea când Tăriceanu era premier şi începea războiul cu Băsescu“, spun alte surse politice, din zona parlamentară.

Manolescu, acasă

Un alt om din echipa lui Iohannis este Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe în timpul guvernării Tăriceanu, trimis ambasador la UNESCO, în locul criticului literar Nicolae Manolescu. Însă Cioroianu poate fi privit mai puţin ca un apropiat al lui iohannis, el fiind susţinut mai degrabă de PNL.

De partea cealaltă, Victor Ponta a mai reuşit două mutări importante. L-a transferat pe Mihnea Motoc de la reprezentanţa României la UE la Ambasada din Londra. Iar în locul lui Motoc, pe care Ponta a insistat în toamnă să-l numească ministru de Externe, a fost trimisă Luminiţa Odobescu, consilier la Cancelaria premierului pe probleme de politică europeană. „Despre numirea Luminiţei Odobescu se vorbeşte cam de două luni în anturajul premierului. Este o bună cunoscătoare pe zona afacerilor europene, dar şi a spaţiului francez. S-a vrut o rocadă pe funcţii, iar acesta era cel mai bun moment pentru rocadă“, au spus surse guvernamentale pentru „Adevărul“.

Între anii 2002 şi 2007, Odobescu  a deţinut diverse poziţii în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană - Bruxelles, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a  României la UE (energie, uniune economică şi monetară, taxare, comerţ). De  asemenea, a fost  responsabilă de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi UE şi a  măsurilor de apărare  comercială. „Mihnea Motoc este o pierdere pentru România, dat fiind faptul că ştia toate iţele birocraţiei europene.  Însă şi Luminiţa Odobescu este bine pregătită“, mai spun sursele citate.

O altă variantă pentru Luminiţa Odobescu a fost Parisul. Ponta gândea următoarea schemă: să-l mute pe Mihnea Motoc la Londra, pe Bogdan Mazuru de la Paris la UE, iar pe Odobescu la Paris. Până la urmă, Motoc a ajuns la Londra, Odobescu la Bruxelles, iar Bogdan Mazuru a prins un fotoliu în Austria, urmând ca preşedintele Iohannis să trimită în Franţa o persoană cu nume care l-a susţinut în alegeri. O variantă ar fi Andrei Pleşu, însă discuţiile sunt doar în faza de tatonare.

Ion Jinga, fostul ambasador la Londra, un diplomat foarte apreciat, premiat cu titlul de diplomat al anului 2015 în Marea Britanie,  a fost trimis Reprezentant permanent pe lângă Oficiul ONU, la New York, în locul Simonei Miculescu, soţia directorului Radio România, Ovidiu Miculescu, prietenul premierului Victor Ponta.  „Nu căutaţi mari mize ale acestor mutări. Este vorba pur şi simplu de a da nişte joburi unor diplomaţi. Nu e nimic de citit printre rânduri. Nu e vorba despre nicio strategie geopolitică, ci doar de funcţii“, concluzionează oameni din anturajul guvernamental.

Paşii procedurali
Fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, a prezentat schematic procedura de numire a unui ambsador. „Ministerul Afacerilor Externe propune un memorandum de numire. Premierul avizează, apoi preşedintele aprobă. Odată ce şeful statului îşi dă acordul, propunerea este trimisă la Comisiile de politică externă ale Parlamentului, care audiază candidatul şi dau un aviz consultativ. După audieri, şeful statului semnează decretul de trimitere la post, pe baza căruia ambasadorul prezintă scrisorile de acreditare “, a spus Diaconescu. 

Citeşte şi:

Hurezeanu, Maior şi Cioroianu, numiţi ambasadori de Iohannis. Ce diplomaţi cu nume au fost rechemaţi

Preşedinţia a publicat lista cu noii ambasadori ai României în posturile diplomatice-cheie ale lumii. Astfel, George Maior, fost director al SRI, a fost numit ambasador în SUA, Emil Hurezeanu a fost trimis la Berlin, iar Adrian Cioroianu îl va înlocui la UNESCO pe Nicolae Manolescu. De asemenea, Ion Jinga a fost mutat de la Londra la Oficiul ONU, iar Bogdan Mazuru, de la Paris în Austria.