Politică

articolul anterior articolul urmator

Kovesi vs România la CEDO şi precedentul Baka vs Ungaria: Curtea de la Strasbourg i-a dat câştig de cauză lui Andras Baka

10
10 Mar 2019 18:08:32
Autor: Simona Chirciu
Speţa lui Kovesi la CEDO are un precedent. FOTO: epa- efe.
Speţa lui Kovesi la CEDO are un precedent. FOTO: epa- efe.

Litigiul de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) dintre Kovesi şi România (Guvern) are un precedent important. La fel ca şi Kovesi, fostul preşedinte al Curţii Supreme a Ungariei, Andras Baka, a reclamat la CEDO că i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la liberă exprimare. Curtea de la Strasbourg i-a dat câştig de cauză lui Baka,

Una dintre întrebările transmise de CEDO părţilor, lui Kovesi şi guvernului României, face referire chiar la cauza Baka vs. Ungaria, arată g4media.
  
„Este articolul 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil – n.r.) din Convenţie aplicabil din perspectivă civilă în prezentul caz (vezi Baka vs. Ungaria, nr. 20261/12, 23 iunie 2016)?”, se arată în descrierea cauzei Kovesi vs Romania.
 
Până pe 19 martie, Guvernul are posibilitatea să ajungă la o înţelegere cu Kovesi, în caz contrar, Executivul de la Bucureşti are 6 săptămâni la dispoziţie să îşi facă apărarea.
 
Ce a reclamat fostul preşedinte al Curţii supreme a Ungariei

 Andras Baka a invocat articolul 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi a susţinut că încetarea mandatului de preşedinte al Curţii Supreme nu a putut fi contestată la o instanţă internă, adică exact ce reclamă şi Kovesi, potrivit deciziei CEDO în cauza Baka vs Ungaria.
 
La fel ca şi fosta şefă a DNA, Baka s-a plâns şi de încălcarea libertăţii sale de exprimare (articolul 10 din Convenţie). El a susţinut că a fost înlocuit din funcţie la mijlocul mandatului, în 2012, din pricina atitudinii sale critice faţă de reforma Justiţiei din Ungaria după revizuirea Constituţiei de către partidul lui Viktor Orban, FIDESZ.
 
Care este povestea lui Andras Baka

 Judecătorul a fost numit preşedinte al Curţii Supreme a Ungariei în 2009, pentru un mandat de 6 ani, de către parlamentul maghiar dominat la acea vreme de socialişti.
 
După venirea la putere în 2010, cu majoritate absolută, a FIDESZ, partidul premierului Viktor Orban, preşedintele Curţii supreme de la Budapesta, Andras Baka, a criticat legea propusă de partidul de guvernământ ce dădea posibilitatea redeschiderii unor procese finalizate cu sentinţe definitive pentru fapte comise în timpul dispersării demonstranţilor din 2006. Prin purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme, el a calificat legea drept neconstituţională.
  
După adoptarea amendamentului, judecătorul Andras Baka, în calitate de Preşedinte al Consiliului Naţional Judiciar maghiar, a dat publicităţii un comunicat în care a reiterat poziţia sa critică faţă de modificările constituţionale.
 
În plus, la solicitarea lui, Secţia penală a Curţii Supreme a analizat amendamentele care vizau legislaţia penală din Ungaria. Parlamentul nu a ţinut cont de opiniile magistraţilor aşa că s-a ajuns la Curtea Constituţională maghiară, care a declarat neconstituţionale modificările.
 
Preşedintele Andra Baka a criticat şi alte proiecte de lege, cum ar fi cel privind organizarea şi funcţionarea instanţelor sau privind statutul şi salarizarea judecătorilor. La finele lui 2011, judecătorul Baka a avut o intervenţie în plenul Parlamentului în legătură cu modificările legislative.
 
Baka a fost schimbat după ce a criticat reforma Justiţiei din Ungaria. Noua Constituţie revizuită de FIDESZ a fost adoptată pe 25 aprilie 2011 si stabilea în normele tranzitorii că mandatele Preşedintelui Curţii Supreme, Preşedintelui Consiliului Naţional Judiciar, respectiv ale membrilor acestui consiliu, vor înceta odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii.
 
Noua lege fundamentală a intrat în vigoare pe 1 ianuarie 2012, dată la care a încetat mandatul judecătorului Andras Baka de preşedinte al Curţii Supreme (Kuria) a Ungariei, cu aproape trei ani şi jumătate înainte de expirarea normală a mandatului de 6 ani ce-i fusese încredinţat de Parlament în 2009.
 
Totodată, prin modificarea legii de organizare şi funcţionare a instanţelor, Baka nu a mai fost eligibil pentru acestă funcţie pentru că a fost introdus un nou criteriu pe care nu îl îndeplinea: vechimea de cel puţin 5 ani ca judecător a candidatului. 
 
Ce a decis CEDO în cazul Baka vs Ungaria

 Curtea de la Strasbourg a constatat că judecătorii din Ungaria, inclusiv preşedintele Curţii supreme, nu sunt excluşi de la dreptul de acces la un tribunal.
 
Legea maghiară stabileşte dreptul magistraţilor şefi de a contesta în faţa unei instanţe o eventuală înlocuire din funcţie, însă CEDO a constatat că preşedintele Curţii Supreme a Ungariei, Andras Baka, nu a avut posibilitatea de a-şi apăra mandatul în faţa unei instanţe. Prin urmare, CEDO a considerat că guvernul lui Viktor Orban i-a încălcat judecătorului Baka dreptul la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 din Convenţia drepturilor omului.
 
CEDO a arătat că judecătorii nu pot fi împiedicaţi să se implice în dezbaterea politică privind reforma Justiţiei, aşa cum s-a arătat şi în practica anterioară a Curţii. Curtea a amintit că teama de sancţiuni poate avea un efect descurajator pentru judecători în a-şi exprima punctele de vedere cu privire la alte instituţii publice sau politici publice. Acest efect descurajator are consecinţe în detrimentul societăţii, a arătat CEDO.
 
În consecinţă, Curtea a considerat că imixtiunea în libertatea de exprimare a reclamantului nu a fost una necesară într-o societate democratică şi, pe cale de consecinţă, s-a constatat existenţa unei încălcări a articolului 10 din Convenţie.
 
Şi Kovesi a reclamat încălcarea dreptului la un proces echitabil şi la liberă exprimare

Cele patru întrebări transmise atât Guvernului, cât şi fostei şefe DNA de către CEDO:
 
1. Este articolul 6 paragraful 1 (dreptul la un proces echitabil – n.r.) din Convenţie aplicabil din perspectivă civilă în prezentul caz?
 
2. Dacă da, a avut petentul acces la justiţie pentru a stabili în ce măsură au fost respectate drepturile şi obligaţiile civile în legătură cu demiterea ei din funcţia de şef DNA, în acord cu articolul 6 paragraful 1?
 
3. În lumina faptului că reclamanta susţine că demiterea ei a fost rezultatul punctelor de vedere exprimate public în timpul mandatului, a existat vreo încălcare a dreptului ei la liberă exprimare, în acord cu prevederile Articolului 10 paragraful 1 din Convenţie? Dacă da, această interferenţă este reglementată în lege şi în acord cu termenii Articolului 10 paragraful 2?
 
4. A avut reclamanta la dispoziţie acces la o cale de atac internă pentru a-şi rezolva problemele prezentate în contestaţie, aşa cum prevede Articolul 13 din Convenţie.
 
Argumentele Laurei Codruţa Kovesi în faţa CEDO

 Ea a atacat decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. Kovesi susţine că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR. Ea mai susţine şi că nu a fost citată şi nu avut posibilitatea de a se apăra la CCR. Kovesi mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată şi că, în consecinţă, nu i-au fost respectate garanţiile unui proces echitabil.
 
„Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională.
 
Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.
 
Decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018.
 
Pe 9 iulie anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, după ce a fost obligat în acest sens de Curtea Constituţională.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

10 Comentarii

Ba! ciudă
10.03.2019, 18:32:59

Deci acest Baka (soldat) și-a apărat gașca socialistă care a comis fapte abominabile împotriva propriei populații: nu de anvergura celor din 10 august de la București, ci asemănătoare bătăușilor lui Macron, dar împotriva unei mulțimi pașnice, provocatorii fiind cruțați.

-6 (8 voturi)
herr v.6.01
10.03.2019, 18:45:22

Soldat, nesoldat dar CEDO i-a dat dreptate. Sau te pomenesti ca si astia sunt vanduti ?

+4 (6 voturi)
Ba! ciudă
10.03.2019, 18:54:57

Nu! Sunt extrordinar de independenți...față de dreptate și realitate. Astfel au decis că simbolurile comuniste pot fi folosite fără opreliști, deci steaua roșie, secera și ciocanul nu sunt legate de dictatură odioasă, ca svastica, deci nu pot fi interzise. Există precedent deja, chiar în cazul Ungariei. Dar mai sunt și alte ciudățenii: vezi drepturile criminalilor și ucigașilor din închisori, pentru care se cer compensații consistente din banii contribuabililor.

0 (6 voturi)
IonIon Codreanu
10.03.2019, 20:03:43

Asta cu compensațiile este lucrătură românească, dea noastră. Cu intenție nu se amenajează pușcării, ca să nu fie pedepsiți criminalii. Cât despre simboluri comuniste, nu Justiția stabilește care sunt interzise, ci POLITICIENII, care fac legile. Justiția doar le aplică.

+2 (2 voturi)
herr v.6.01
10.03.2019, 20:16:42

Dom'le Nu ma mai ameti cu steaua rosie. I-a tras-o sau nu i-a tras-o CEDO lui Orban al tau ?

+2 (2 voturi)

Vezi toate comentariile (10)