Legile justiţiei şi necesitatea alegerilor anticipate

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

A stârnit nu doar nemulţumiri mai mult decât justificate, ci şi stupoare anunţul făcut la mijlocul săptămânii încheiate ieri de ministrul Justiţiei, dl. Cătălin Predoiu, că va mai trebui aşteptat  atât până la abrogarea Legii recursului compensatoriu cât şi până la luarea unei decizii finale menite să conducă la desfiinţarea mult hulitei Secţii speciale.

Supranumită SS-ul sau Gestapoul procurorilor.

Anunţul a fost cu atât mai şocant cu cât venea din partea cuiva care, în calitate de parlamentar, a fost membru al aşa-numitei „Comisii Iordache“, calitate în care a văzut cu ochii proprii şi a simţit pe propria-i piele la câte abuzuri s-a dedat majoritatea PSD-ALDE şi de pe ce poziţii de forţă a tratat totul falsul jurist cu acest odios, sinistru nume. Altminteri un oarecare, un politruc, un Neica Nimeni care nu va rămâne în istorie decât în calitate de autor al mult hulitei Ordonanţe 13 şi de adulator feroce şi de ţuţăr al banditului Dragnea Nicolae Liviu.

A fost nevoie ca iarăşi să intervină pompierul de serviciu, adică preşedintele PNL şi premierul Ludovic Orban, care a promis că se vor căuta în cel mai scurt timp soluţiile cele mai convenabile menite să înlăture aceste rele cu care guvernarea PSD a torpilat justiţia.  Potrivit unei ştiri Agerpres datată duminică, 1 decembrie, vicepremierul Raluca Turcan a precizat că guvernul ar putea să meargă până la asumarea răspunderii pe Legea recursului compensatoriu în cazul în care aceasta nu va fi modificată în Parlament. Reamintesc că torpilarea a fost făcută însă în vremea în care  PSD se află în alianţă cu ALDE al cărui preşedinte, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, a fost dintre cei mai vocali în susţinerea acestor malformaţii.  

Tocmai de aici presupunerea că anunţul d-lui Predoiu este intim legat de compromisurile pe care PNL trebuie să le facă spre a-şi asigura susţinerea parlamentară. Ceea ce, indiscutabil, va genera costuri electorale. Deja s-au auzit voci în rândul formatorilor de opinie şi al reprezentanţilor societăţii civile că guvernarea PNL începe să urmeze modelul celei anterioare. Adică una spune, alta face.

Atitudini critice dintre cele mai categorice s-au auzit şi dinspre Alianţa USR-PLUS, care pare-se că deja şi-a cam pierdut răbdarea şi nu se mai dovedeşte chiar atât de îngăduitoare cu promisiunile neţinute ale celor aflaţi la guvernare.

Povestea cu atitudinea prudentă, temporizatoare pe care ministrul de Justiţie, dl. Cătălin Predoiu, a adoptat-o în privinţa legilor justiţiei pe care ar intenţiona să le modifice recurgând la soluţia parlamentară (reamintesc că premierul Ludovic Orban s-a angajat că nu va adopta legi prin Ordonanţe de urgenţă) mi se se pare simptomatică pentru jocul de-a alba-neagra la care pare a fi condamnat, din cauza aritmeticii parlamentare, Executivul Orban.  Acestei aritmetici parlamentare i se adaugă şi faptul că 2020 este un an electoral şi PNL nu îşi poate permite luxul de a adopta decizii radicale de natură să irite ori să îndepărteze electoratul.

Tocmai de aceea recursul la alegerile anticipate este unica soluţie de natură să creeze condiţiile unei guvernări eficiente. Şi aşa după cum scriam în comentariul publicat sâmbătă ele nu mi se par a fi chiar o imposibilitate. Cum  repetă la nesfârşit unii dintre şefii de partide care se tem că după un scrutin posibil a se desfăşura în cursul lunii martie, formaţiunile lor, unele minuscule, vor rămâne pe dinafara Legislativului şi a privilegiilor aferente.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite