ANALIZĂ Liber la trişat, cu bani de la stat: cum vor putea candidaţii să fenteze noua lege a finanţării partidelor politice

METEHNE  PSD şi PNL şi-au dat mâna şi au votat, miercuri, cu majoritate covârşitoare noua lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Marea noutate a legii este că va permite subvenţionarea campaniilor electorale din bugetul de stat, dar asta nu înseamnă că politicienii nu vor mai avea acces la surse dubioase de finanţare, ba mai mult, pot face împrumuturi care să fie decontate, ulterior, din banii contribuabilului.

Deputaţii liberali şi social-democraţi au făcut front comun şi au votat, miercuri, noua lege a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu 262 de voturi “pentru”, opt “împotrivă” şi 20 de abţineri. Astfel, noua lege a finanţării partidelor a trecut de Parlament şi urmează să ajungă la promulgare după ce a fost respinsă de Senat, dar “pieptănată” cu sârg de Comisia comună pentru elaborarea pachetului de legi electorale.

Principala noutate a legii, aşa cum apare în forma trimisă către promulgare preşedintelui Iohannis, constă în faptul că şi campaniile electorale vor fi finanţate de la bugetul de stat, în anumite condiţii. Astfel, sumele cheltuite de un partid în campanie vor fi returnate de stat dacă formaţiunea a obţinut cel puţin 3% din voturi, dar şi dacă facturile şi actele emise de partid nu ridică suspiciuni din partea Autorităţii Electorale Permanente, care urmează să acţioneze ca organ de control fiscal. O altă noutate este faptul că partidele se pot împrumuta de la persoane fizice sau juridice pentru a-şi achita cheltuielile de campanie, printr-un act simplu, încheiat în faţa notarului.

Politicienii spun că aceste împrumuturi transparente, care urmează să fie returnate din banii statului, elimină posibilitatea fraudei. Specialiştii atrag, însă, atenţia, asupra atribuţiilor suplimentare de control care vor supraaglomera AEP, dar şi asupra credibilităţii unui simplu act notarial. Concret, insuficientele mijloace de control, dar şi flexibilitatea finanţării prin împrumuturi ar putea tenta, în continuare, politicienii.  Mai mult, Comisia comună de control parlamentar, care s-a ocupat de elaborarea legii, recunoaşte franc că nu s-a făcut nicio estimare privitoare la sumele care ar putea fi decontate din bugetul de stat, după terminarea campaniei.  

O invitaţie la furt

Una dintre hibele legii constă  nu în plafoanele la cheltuieli, pe care politicienii se laudă că le-au redus drastic, ci în plafoanele pentru împrumuturi şi donaţii care sunt, în continuare, mari. Astfel, cheltuielile care vor fi raportate la AEP sunt extrem de mici, în timp ce sumele primite de candidaţi şi de partide sunt, în continuare,  mari şi greu de monitorizat. În opinia expertului anticorupţie Septimius Pârvu, partidele dau dovadă, aici, de o “lipsă de logică”. “Partidele pot strânge zeci de milioane de lei pe an, doar din împrumuturi şi donaţii. Banii sunt greu de justificat ulterior”, a arătat el.

“Alegerile ne-ar putea costa 1,9 miliarde de lei, cam jumătate din bugetul Ministerului Justiţiei pe anul trecut”. Septimius Pârvu, expert anticorupţie

 Noua lege introduce, astfel, praguri de cheltuieli, care în legea veche nu existau, şi care trebuie virate într-un cont special chiar de candidatul la o funcţie eligibilă sau de un mandatar financiar, înainte de începerea campaniei electorale. Potrivit noii legi, limitele maxime ale contribuţiilor depuse într-un cont de campanie variază de la 60 de salarii minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la o funcţie în Parlament la un salariu minim brut pe ţară pentru o persoană care ţinteşte, de pildă, postul de consilier local într-o comună. Pentru candidaţii la Consiliul Judeţean limita este de 100 de salarii minime brute pe ţară, în timp ce un europarlamentar trebuie să depună în cont 750 de salarii minime brute pe ţară. Un candidat la funcţia de preşedinte al României are dreptul, în schimb, să depună o sumă echivalentă cu 20.000 de salarii minime pe ţară.

Deputatul Varujan Pambuccian, membru în Comisia de elaborare a legilor electorale, a declarat, pentru “Adevărul”, că introducerea acestor praguri este, totuşi, “un pas înainte”.

“În stadiul primitiv în care suntem, trebuie să recunoaştem, totuşi, că limitele impuse cheltuielilor sunt unele drastice, campaniile electorale nu vor mai arăta niciodată la fel, iar pentru partidele mari va fi extrem de dificil. E foarte bine că am scăpat de tabloidul ăsta electoral, e un câştig psihiatric”, a opinat el. Pe de altă parte, deputatul s-a declarat ceva mai sceptic cu privire la aplicarea legii. “E o lege bună, dar îmi manifest scepticismul faţă de aplicarea ei, desigur”, a mai spus el.

Pe de altă parte, noua lege prevede că suma totală a donaţiilor primite de un partid nu poate depăşi, într-un an, 0,025% din veniturile prevăzute în  bugetul de stat pentru anul respectiv.

„Un preţ enorm“

Expertul anticorupţie Septimius Pârvu a explicat, pentru “Adevărul”, că o altă problemă a legii este lipsa unei estimări realiste privitoare  la costurile pe care statul le-ar putea suporta într-un ciclu electoral.

“Una dintre cele mai mari probleme este că nu s-au făcut estimări. Eu nu am găsit nimic care să ne arate la cât ar putea duce aceste cheltuieli. De exemplu, estimările independente arată că, într-un ciclu electoral, alegerile ne-ar putea costa şi un 1,9 miliarde de lei. Cam jumătate din bugetul Ministerului Justiţiei, în 2014”, a arătat Pârvu.

Într-adevăr, Pambuccian recunoaşte că nimeni nu s-a gândit, în comisie, la o astfel de estimare. Intrebat dacă suma de 1,9 miliarde de lei i se pare realistă, el a răspuns afirmativ. “Da, este posibil să coste atât”,a spus deputatul.

“Ne-am învăţat lecţia!”

Problema împrumuturilor, care a fost sesizată şi de alţi jurnalişti şi experţi independenţi, constă în primul rând în faptul că o astfel de tranzacţie e greu de verificat, a arătat Pârvu.

“O justificare a lor a fost că împrumuturile s-au introdus ca să scape de contractele acelea de campanie pentru care DNA cercetează acum mai mulţi politicieni. Pe de altă parte, atribuţiile de control au fost transferate la AEP, o instituţie care nu are capacitatea de a face un audit în profunzime şi care nu poate sta să numere, de exemplu, afişele de pe stradă sau să monitorizeze numărul de mitinguri electorale organizate în fiecare orăşel, deşi poate că nu ar fi rău să se deplaseze mai mult pe teren”, a arătat Pârvu care a adăugat că “nu te poţi aştepta ca partidele să pună lucrurile în ordine”.

De la fapte bune din partea politicienilor se aşteaptă, în schimb, deputatul PSD Luminiţa Adam, de asemenea membru în Comisia de elaborare a legilor electorale, care a subliniat că oamenii politici şi-au învăţat lecţia şi că, în opinia ei, împrumuturile sunt credibile.

“Ce pot să spun? Eu cred că sunt credibile. Nu cred că un notar şi-ar risca profesia, cred că am devenit cu toţii mai conştienţi că nu se mai poate face orice în ţara asta şi cred că noi, politicienii, ne-am învăţat lecţia”,a conchis Adam.

“Cred că am devenit cu toţii mai conştienţi că nu se mai poate face orice în ţara asta şi ne-am învăţat lecţia”. Luminiţa Adam, deputat PSD

 Ce alte noutăţi aduce legea

Noua lege de finanţare a partidelor politice mai introduce şi finanţarea campaniilor electorale de către cetăţeni străini, dacă sunt cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene şi au domiciliul în România, dar şi calitatea de membru în partidul pe care îl susţin.

 De asemenea, partidele sunt obligate să declare, la AEP, numărul de materiale de propagandă, precum afişele, din care au fost eliminate , însă, obiecte precum pixurile, găleţile şi alte bunuri care ar fi putut fi văzute drept mită electorală. De asemenea, legea prevede inclusiv dimensiunile afişelor electorale (500 de milimetri pentru o latură, respectiv 350 de milimetri pentru cealaltă).

De asemenea, formaţiunile care rămân cu datorii în urma campaniei electorale trebuie să raporteze trimestrial, către AEP, stadiul de achitare a banilor.