Liniştea de la Valea Uzului. Situaţia Cimitirului Eroilor, ignorată, deşi a fost promisă rezolvarea sursei de dispute locale

Cruci acoperite din Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului. FOTO Arhivă Facebook

Situaţia Cimitirului Eroilor de la Valea Uzului, sursa de tensiuni uneori, a fost ignorată în ultimii ani de autorităţi, cu toate că inclusiv la nivel guvernamental începuseră procedurile prin care locul ar fi urmat să fie trecut în grija instituţiilor centrale, astfel încât să înceteze posibilele dispute între reprezentanţii comunităţii maghiare şi cei ai ai comunităţii române dintre două localităţi aflate la graniţa între Harghita şi Bacău.

Grija faţă de eroii care au luptate în cele două războaie mondiale apare doar în momente de sărbătoare, în timp ce pe parcursul anului interesul este relativ scăzut, inclusiv pentru monumente care în loc să fie locuri de constire a celor căzuţi, devin de multe ori sursă de tensiuni între comunităţi şi de manipulare a unor actori politici.

Cimitirul Eroilor de la Valea Uzului a luat fiinţă, în perioada 1926-1927, urmare a unei ample activităţi de centralizare a osemintelor eroilor descoperite pe Valea Uzului, efectuate de Societatea „Cultul Eroilor“. Cimitirul are caracter multinaţional, fiind îngropaţi foşti soldaţi de mai multe naţionalităţi, acolo fiind români, maghiari, germani, italieni, sârbi sau austrieci. Potrivit unor date furnizate în anii trecuţi de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor(ONCE), în cimitirul de la Valea Uzului sunt îngropaţi 22 soldaţi români(19 identificaţi şi 3 neidentificaţi). Pe de altă parte, primarul Constantin Toma din Dărmăneşti susţinea că numărul ar fi 149 de soldaţi români.

Cert este că sunt români, la fel cum sunt soldaţi de alte naţionalităţi. Problemele au început după ce administraţia din Dărmăneşti (Bacău) a executat, „în cadrul Proiectului Reabilitarea Cimitirului Eroilor situat în Valea Uzului, la limita cu jud. Harghita, aprobat de Comitetul interministerial, şi cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale cu suma de 65.000 lei, lucrări prin care au fost amplasate, în latura dreaptă a cimitirului, în care nu existau morminte de război în schiţele originale ale necropolei, 50 de însemne de căpătâi (cruci creştine), un monument comemorativ din marmură, dedicat tuturor eroilor înhumaţi în necropolă, opt catarge având arborate drapelele celor şapte state care au militari înhumaţi în necropola de război (Austria, Germania, Italia, România, Federaţia Rusă, Serbia, Ungaria) şi al UE, amenajând şi o alee de acces la monumentul central”.

Pe de altă parte, şi Primăria comunei Sânmartin (Harghita) a realizat în 2009 lucrări de renovare a cimitirului, fără respectarea planurilor iniţiale ale necropolei din 1927, amplasând trei monumente comemorative ungare, panouri informative, plăci comemorative şi aproximativ 600 de însemne de căpătâi (cruci creştine cu însemne naţionale ungare) atât pe suprafeţele de teren în care, potrivit schiţelor identificate în documentele de arhivă, sunt înmormântaţi morţi de război ungari, cât şi pe cele pe care figurează morţi de război de alte naţionalităţi (români,  austrieci, germani, ruşi, italieni şi sârbi), astfel încât elementele de identificare ale celorlalte naţionalităţi, altele decât cea ungară, nu se mai regăsesc în cimitir.

Toate aceste au adus la tensiuni între comunitatea maghiară şi naţionalişti români, punctul culminant fiind violenţele din 6 iunie 2019, de Ziua eroilor, când s-au ciocnit membrii ai comunităţii maghiare din Sânmartin, în frunte inclusiv cu unii politicieni, şi grupuri de români din unele zone cu discurs naţionalist.

Promisiunile din 2019

Pe 9 iunie 2019, la trei zile după evenimentele controversate de Ziua Eroilor, Viorica Dăncilă (premierul de la acea vreme) a declarat că ar fi bine să fie preluat cimitirul de la Valea Uzului de către Ministerul Apărării Naţionale.

La o zi distanţă, Gabriel Leş se conforma şi venea cu un anunţ. „În urma analizei situaţiei concrete a Cimitirului eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale de la Valea Uzului, Ministerul Apărării Naţionale a demarat procesul de fundamentare a procedurilor legale pentru preluarea în administrare a acestei necropole de război. Astfel, MApN va pregăti un Memorandum prin care va solicita Guvernului României preluarea acestui cimitir, în vederea menţinerii statutului de cimitir internaţional al acestei necropole de război, având în vedere faptul că aici sunt înhumaţi militari de mai multe naţionalităţi, respectiv militari ungari, români, germani, ruşi, sârbi, austrieci şi italieni”, declara ministrul Apărării, Gabriel Leş, pentru Mediafax.

De atunci, subiectul Valea Uzului a fost trecut sub tăcere, deşi în Cimitirul internaţional sunt inclusiv soldaţi români, pe lângă cei de alte naţionalităţi. Iar mai ales patima privind cine trebuie să-l administreze şi să se îngrijească de memoria soldaţilor căzuţi ar fi trebui să mişte lucrurile. 

Pe parcurs au apărut şi decizii neaşteptate şi de neînţeles ale unor reprezentanţi ai administraţiei române. De exemplu, fostul prefect de Bacău, Valentin Ivancea, a contestat în instanţă  hotărârile Primăriei Dărmăneşti privind cimitirul internaţional din Valea Uzului, adică o hotărâre privind autorizaţia de construire, precum şi includerea acestuia în proprietatea publică a oraşului, decizie total opusă demersurilor făcute până acum de partea română. Fostul prefect era de părere că luarea în inventar a cimitirului era ilegală. La sfârşitul lunii octombrie, Curtea de Apel  Bacău, a anulat, definitiv, Hotărârea din martie 2019, emisă de Consiliul Local Dărmăneşti, prin care acest for inclusese Cimitirul militar din Valea Uzului în domeniul său public

Decizia, deşi la prima vedere un simplu act juridic, poate fi o sursă de tensiuni şi dispute interetnice, dacă autorităţile din Dărmăneşti vor trebui să-şi demoleze edificiile ridicate, în timp ce autorităţile maghiare pot continua întreţinerea şi amenajarea locului. De altfel, acţiunea în justiţie a fost salutată şi mediatizată de Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

Comportamente care au fost departe de zona moderată au avut şi alţi politicieni în ultimii ani. De exemplu, despre o cruce de piatră din Cimiter, despre care Kelemen Hunor (acum vicepremier) şi Attila Korodi susţineau că este un simbol legionar, cu toate că exista inclusiv avizul dat de Ministerul Culturii. Pe speţă s-a pronunţat şi Institutul „Elie Wiesel“, care a precizat că nu poate fi vorba de un simbol legionar, curcea celtică fiind un simbol creştin.

Au existat şi excese din partea unor activişti români, unii dintre ei recent intraţi în Parlament, cum sunt deputaţii George Simion şi Dan Tănasă.