„Lista morţii“ de la Cotroceni

La începutul lunii mai, în articolul „Primul Parlament fără UDMR”, atrăgeam atenţia asupra următorului scenariu privind configuraţia viitorului Legislativ, un scenariu la care se lucra intens la acel moment în laboratoarele secrete ale Cotroceniului:

„Eliminarea UDMR din Parlament, un actor extrem de imprevizibil şi de incomod, ar simplifica extrem de mult jocurile privind viitoarea majoritate parlamentară. Nu este exclus ca  pe „lista morţii“ de la Cotroceni să se afle şi alte partide precum PMP, ALDE sau ProRomânia care, la rândul lor, ar putea să schimbe raportul de forţe în viitorul Parlament”.

Suntem deja în plină campanie electorală pentru alegerile locale programate pentru sfârşitul lunii septembrie, un scrutin electoral atipic care a înregistrat deja primele victime în rândul partidelor politice incluse pe „lista morţii” de la Cotroceni.  Atât PMP (partidul fostului preşedinte Traian Băsescu), cât şi ALDE (partidul fostului premier Călin Popescu Tăriceanu) au fost excluse pe ultima sută de metri, spre stupefacţia celor doi lideri, din jocurile privind cea mai importantă primărie a ţării şi, totodată, principalul punct de atracţie al alegerilor locale. 

Fiind de departe cei mai experimentaţi politicieni prezenţi în acest moment pe scena politică, fiecare cu atuurile şi vulnerabilităţile sale, cu realizările sau eşecurile sale, Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, din poziţiile pe care le-au deţinut, şi-au pus fiecare amprenta asupra procesului de transformare şi  modernizare a ţării. Parteneri şi lideri ai „Revoluţiei Portocalii” din anul 2004, Băsescu şi Tăriceanu au intrat în istorie prin semnătura de pe Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană, moment care a marcat începutul reformelor ce au generat schimbarea la faţă de azi a României.

Condamanţi deja de plutonul de execuţie de la Cotroceni, format din Klaus Iohannis şi şefi ai serviciilor secrete, la dispariţie politică, Băsescu şi Tăriceanu sunt împinşi prin diverse tertipuri să elibereze scena. Verdictul este unul definitiv şi nu mai lasă loc de recurs. Având deja un mandat prezidenţial eşuat, Klaus Iohannis se pregăteşte de exercitarea unui mandat în forţă după alegerile parlamentare când va avea în sfârşit Guvernul şi Parlamentul la cheremul Lui. Or, prezenţa partidelor lui Băsescu sau Tăriceanu în Parlament, liderii care au sancţionat abuzurile de putere, ar putea să-i strice oricând jocurile lui Iohannis.

Dacă în ceea ce priveşte eliminarea UDMR din Parlament sunt deja semnale publice care atrag atenţia asupra unor posibile tensiuni care ar putea să inflameze spiritele în această comunitate – în scenariul în care formaţiunea maghiară va fi eliminată definitiv din Parlament – cu repercusiuni asupra imaginii externe a României, pentru ProRomânia lui Victor Ponta s-a trasat deja o misiune specială al cărei obiectiv final vizează  preluarea locului ocupat în prezent de PSD după radierea de către Justiţie  a acestei formaţiuni din Registrul partidelor politice. 

La 16 ani de la momentul în care „echipa portocalie” îl învingea pe puternicul Adrian Năstase, destinul i-a adus pe Băsescu şi Tăriceanu în postura de candidaţi pentru Primăria Capitalei, luptând cu „umbrele lui Iohannis” pentru supravieţuirea lor politică . Care vor fi şansele de reuşită ale acestora vom vedea abia la finalul lunii septembrie, însă eliminarea de pe scena politică a unor lideri experimentaţi şi înlocuirea acestora cu personaje superficiale şi uşor de manipulat, cum sunt „liderii noului val”  nu poate să fie decât o pierdere pentru democraţie.