Politică

articolul anterior articolul urmator

Listele la europarlamentare: cum au vopsit partidele politice cioara de pe gard

0
2 May 2019 16:43:55
Lulea Marius Dorin

Principalele partide politice din România s-au prezentat în faţa electoratului cu nume impresionante în capetele listelor pentru europarlamentare, dar în spatele vedetelor se află persoane controversate ale scenei politice din România.

Partidul Naţional Liberal

Cel mai controversat caz este cel al PNL. Lista aici este deschisă de către Rareş Bogdan, un om de televiziune excepţional care a făcut multe pentru scena publică din România din acest punct de vedere.

Trecem peste faptul că este cumva ciudat că pentru a doua oară în istoria recentă a partidului persoane din afara acestuia, care nu au pus umărul la construcţia lui, sunt trimise direct pe prima poziţie. Acest lucru este cumva anormal şi care nu se întâmplă, spre exemplu, în PSD. Există o dezamăgire internă cu privire la acest lucru, deoarece ca să fii în vârful PNL pare că ai şanse mai mari dacă îţi construieşti o imagine publică în afara lui.

Campania PNL este axată strict pe imaginea bună a lui Rareş Bogdan, dar dintr-un motiv evident: în spatele listei, pe locuri eligibile, se află foşti fruntaşi ai PDL. Practic, nu îl vei vota doar pe Rareş Bogdan, aşa cum ţi se lasă impresia, ci şi pe Vasile Blaga, Gheorghe Falcă şi Crin Antonescu. Deci trebuie să ştii că îl vei trimite pe Vasile Blaga, nume controversat al guvernării PDL, direct la Bruxelles să te reprezinte.

Crin Antonescu se află pe listă în mod indirect prin intermediul soţiei lui (de altfel în Parlamentul European trebuie să te prezinţi, salariul nu vine cu falsuri, ori noi ştim că Antonescu nici prin Parlamentul României nu prea a dat). Ori acestea sunt nume grele, explozive, care ar fi tras imaginea partidului în jos şi ar fi oferit loc pentru atacuri în campania electorală.

Mi se pare la fel de ciudat că PNL la acest moment pare, prin lista prezentată, că nu mai reprezintă liberalismul românesc. La acest moment există mai mult PDL în lista PNL, imaginea publică fiind aceea a unei preluări.

Partidul Social Democrat

Liviu Dragnea este, din punctul meu de vedere, cel mai sincer politician din România. Acesta nu s-a ascuns în spatele unor nume mari, nu a încercat să mascheze lista controversată din spate şi în modul cel mai public posibil a pus în fruntea PSD apropiaţi de ai lui.

Ce nu poţi să îi reproşezi lui Liviu Dragnea este faptul că nu ar avea grijă de oamenii lui, de prietenii lui, de apropiaţii care au avut grijă să nu îi iasă din cuvânt, indiferent de cât de penibilă a fost situaţia în care au fost puşi. În cazul său, prietenii sunt cu siguranţă mai importanţi decât Ţara.

Prima pe listă este Rovana Plumb, persoană publică nu foarte controversată, cu vechi state în PSD. Aici ar fi un punct în plus faţă de PNL. Cu toate acestea în spatele ei, pe locuri eligibile, se află numai persoane din anturajul lui Liviu Dragnea, precum Carmen Dan prin intermediul soţului ei, sau Maria Grapini. Despre cea din urmă nu am absolut nimic bun de spus decât că în fostul mandat a reuşit performanţa să nu facă nimic bun pentru  Ţară.

Ca şi în cazul PNL, şi actuala conducere a PSD are mai mult din PRM şi PDL decât din PSD... dar nu în sensul bun. Cei care pretind că vorbesc în numele poporului nu sunt în fapt şi cei care au câştigat alegerile parlamentare, respectivii fiind chiar maziliţi din partid.

Alianţa 2020

Şi în acest caz este suspectă asocierea USR cu PLUS, în condiţiile în care USR este partid parlamentar, dispune de banii necesari campaniei electorale şi are imagine publică deja rodată. Eu sunt curios cum s-au împărţit cheltuielile electorale, dar presupun că ele s-au suportat din bani publici de către USR, lucru cumva ilegal din cauza parităţii. Şi în cazul asocierii a două firme fiecare plăteşte conform cotei, ori eu am impresia că în acest caz nota de plată vine dintr-o singură parte şi discutăm teoretic de o deturnare de fonduri publice.

Dacian Cioloş este un nume controversat prin prisma faptului că deşi este prezentat ca un tehnocrat, toate numirile sale au fost politice. Mandatul ce l-a avut la Bruxelles a fost în timpul guvernărilor PSD şi PDL, ori numirile nu se puteau face decât politic şi dacă erai apropiat cercului de conducere al celor două partide.

M-aş fi aşteptat aici să îl văd ca şi cap de listă, sau pe unul din locurile eligibile, pe Nicuşor Dan. Eu când aud de USR nu mă pot gândi decât la fondatorul acestui partid, respectiv Nicuşor Dan. Pe imaginea lui şi munca lui asiduă din ultimii 15 ani s-a creat acum un partid care are potenţialul de a strânge un sfert din electorat. Ori Nicuşor Dan a fost mazilit din conducerea USR şi trimis în planul secund. Din ce ştiu, el chiar se judecă la moment pe ilegalitatea modului în care a fost preluată conducerea partidului. Or ar fi fost un gest de normalitate ca el să deschidă lista, dar pe locurile eligibile se află la moment numai persoane din actuala conducere a USR, nu din cea care a avut vocaţia necesară de a oferi încredere acestei construcţii politice şi care a dus partidul în parlament.

Tare îmi este teamă că alegătorii USR şi membrii, oameni de bună credinţă, să nu aibă aşteptările înşelate.

O altă problemă a USR este că nu vine cu un program politic clar şi pare lipsit de orice ideologie. Singurul mesaj clar este cel de anticorupţie, dar s-au lipit de acest mesaj datorită popularităţii lui, fără a avea nici un rol în dezvoltarea percepţiei publice pe acest fenomen. Ori o Ţară nu se va putea conduce doar strigând, ci făcând şi construind.

Eu unul aştept să aud public explicaţii cu privire la mazilirea lui Nicuşor Dan, un om de excepţie.

Candidaţii Independenţi

Nici unul din candidaţii independenţi nu are o imagine publică legată de scena politică.

Poate tocmai de aceea televiziunile şi sondajele de opinie ocolesc întru-totul prezentarea de informaţii despre aceştia.

George Simion (Basarabia e România), Carmen Tudoran (Moldova vrea autostradă) şi Peter Costea sunt cei trei independenţi care au reuşit să strângă şi să valideze peste 100.000 de semnături.

Lupta dintre aceştia şi partide este una inegală, în condiţiile în care partidele parlamentare au primit milioane de euro ca bani de campanie, în timp ce ei nu.

Cu toate acestea se poate vedea la nivel internaţional un trend anti-sistem, împotriva partidelor politice. Slovacia şi-a ales un preşedinte ce face parte dintr-un partid neparlamentar, Ucraina a decis să dea o palmă clasei politice şi să aleagă un tânăr actor... Exemplele pot continua. De altfel, este de aşteptat să se repete scena din alegerile trecute, când independenţii au reuşit performanţa de a lua peste 7% din voturi.

Cam toate ţările europene trimit în Parlamentul European candidaţi independenţi, aceasta fiind regula şi nu excepţia. Este de văzut dacă şi România va reuşi să facă acest lucru sau va fi reprezentată acolo tot de nume grele ale scenei politice post-decembriste.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii