Politică

articolul anterior articolul urmator

Locul lui Pacepa într-o istorie a corupţiei româneşti

6
3 Mar 2021 12:53:40
George Damian

Ideea că Ion Mihai Pacepa a fost unul din fondatorii corupţiei politice româneşti a stârnit destul de multe reacţii adverse astfel încât să fie nevoie de câteva precizări şi o încadrare istorică.

Lipseşte un volum de istorie a corupţiei în România sau cel puţin eu nu cunosc existenţa unei astfel de cărţi. Dar pot fi trasate liniile principale ale evoluţiei acestui fenomen, prin corupţie înţelegând un act abuziv, activ sau pasiv, al unui reprezentant al administraţiei publice care are ca scop obţinerea de beneficii nemeritate.

În perioada feudală exista practica închirierii funcţiilor publice. De exemplu o vamă era închiriată de unul sau mai mulţi boieri, aceştia îi plăteau în avans voievodului o sumă fixă care reprezenta veniturile respectivei vămi pe durata unui an de zile; administrarea vămii producea de obicei o sumă mai mare de bani, surplusul fiind considerat profit legal (acelaşi mecanism era folosit şi la colectarea impozitelor). Practica aceasta era una obişnuită în întreaga Europă feudală şi era cauzată de lipsa banilor lichizi şi a unui aparat administrativ. Evoluţiile din secolele XVII-XVIII de pe restul continentului au modificat aceste practici – însă în spaţiul românesc aceste schimbări au fost ratate în perioada fanariotă, când vânzarea şi cumpărarea funcţiilor se făcea sub forma licitaţiei: cine achita un avans mai mare primea funcţia. Piramida administrativă a statelor române în secolul al XVIII-lea era construită pe baza licitării funcţiilor publice, de la voievod în jos până la ultimul ispravnic.

Reformele secolului al XIX-lea nu au reuşit să elimine această moştenire fanariotă, modificările fiind doar de suprafaţă, fără să schimbe în mod fundamental practica vânzării şi cumpărării funcţiilor din administraţia publică. Singura diferenţă faţă de secolul fanariot a fost aşa numita „rotativă guvernamentală”, alternanţa la putere a partidului liberal cu partidul conservator aducea şi o înlocuire a întregului aparat administrativ din subordine, de la miniştri până la copiştii de prin prefecturi. De fapt situaţia s-a înrăutăţit: la obiceiul fanariot al cumpărării funcţiilor publice s-a adăugat dependenţa de un partid politic.

Scurta perioadă interbelică nu a reuşit să modifice esenţial moştenirea fanariotă şi nici cea a formelor fără fond din secolul al XIX-lea, ceea ce a făcut imposibilă atât consolidarea unui sistem constituţional real bazat pe separarea puterilor în stat cât şi instaurarea unui regim totalitar (în condiţiile în care un regim totalitar este fundamental dependent de existenţa unei administraţii funcţionale). România a alunecat spre dictatură, iniţial o dictatură regală, ulterior o dictatură militară. În ciuda declaraţiilor, nici una din aceste dictaturi nu a reuşit eliminarea moştenirilor anterioare (vânzarea fanariotă a funcţiilor şi formele fără fond), piramida administraţiei bazându-se în dictatura regală pe favoritism şi nepotism, în cea antonesciană pe ierarhia militară.

Instalarea în forţă a regimului de factură sovietică în România a adus o schimbare la nivelul păturii conducătoare – în sensul eliminării ei fizice – dar nu a reuşit o schimbare fundamentală la nivelul mentalităţii şi practicilor generale. Pentru a putea supravieţui, regimul de factură sovietică a trebuit să îşi construiască accelerat un sistem administrativ propriu cât de cât funcţional, absolut necesar exercitării unui regim totalitar. Rezultatul a fost apariţia unei pături conducătoare inventate peste noapte, lipsită de legitimitate în faţa majorităţii populaţiei, a cărei eficienţă era dependentă de spaima indusă în cetăţeni, o administraţie care îşi exercita puterea asupra populaţiei prin controlul accesului la resursele de primă necesitate.

Venalitatea fanariotă şi formele fără fond au devenit factori ereditari după ce au trecut secole fără a fi combătute în mod real, brutalitatea şi lipsa de legitimitate a regimului totalitar au reuşit să li se suprapună perfect. Nimic nu ilustrează mai limpede falimentul regimului de factură sovietică decât dorinţa neostoită a vârfurilor acestui regim de a deţine şi consuma produse din vestul Europei. Ion Mihai Pacepa a fost în esenţă un contrabandist: se folosea de funcţiile sale de conducere din domeniul spionajului pentru a introduce ilegal în ţară diverse bunuri occidentale pe care le folosea pentru a-şi consolida şi extinde influenţa administrativă şi politică. Documentele publicate despre această latură a lui Pacepa nu pot fi ignorate, abordarea lor critică respinge ipoteza unei înscenări, sunt prea multe mărturii, prea diverse pentru a face parte dintr-o construcţie artificială făcută cu scopul denigrării lui.

Nu Pacepa a inventat corupţia din România comunistă şi cu siguranţă nu a fost singurul care se ocupa cu asta. Dar a fost o piesă esenţială în angrenajul corupţiei de factură comunistă, un nod important al reţelei nomenclaturiste care conducea România. Dosarul de contrabandist al lui Pacepa merită citit în oglindă cu amintirile lui Gheorghe Florescu („Confesiunile unui cafegiu”), mic gestionar al comerţului socialist şi aprig neguţător pe piaţa neagră a produselor de lux din Bucureştiul comunist. Bunurile de larg consum erau scoase din circuitul legal, stocate şi puse în vânzare pe piaţa neagră, într-o formă de economie paralelă care încă aşteaptă să fie studiată în detaliu. Pacepa se ocupa de transferul şi atribuirea bunurilor de lux la nivel înalt, Gheorghe Florescu era activ la nivelul intelectualilor din Bucureşti, în vreme ce majoritatea populaţiei era deservită de „bişniţari”, ultima treaptă în piramida economiei reale din epoca comunistă.

Contribuţia totalitarismului comunist la stratificarea corupţiei din România a fost introducerea unui sistem de castă (nomenclaturiştii) care a blocat în mod real posibilitatea ascensiunii sociale, castă care a deprins mecanismele controlului asupra resurselor şi a creat o economie paralelă. În acelaşi timp implicarea serviciilor de informaţii şi a activiştilor de partid a generat şi o secretizare a acestui sistem paralel, rupt de majoritatea populaţiei. Decembrie 1989 nu a reprezentat o distrugere a mecanismului real din spatele totalitarismului comunist ci o ieşire a lui la suprafaţă.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Edmond Serban
4.03.2021, 00:00:37

Sa nu ne ascundem dupa degete: sistemul comunist s-a bazat pe coruptie de sus si pana jos. Unde nu era coruptie, era "sarcina de partid" - tot asa ceva. Incepand cu scoala elementara - cadouri invatatoarei, apoi dirigintelui, profesorilor - continuand viata de adult, totul era bazat pe "recunostinta" - sistemul pcr, nu-i asa ? In armata, militarul in termen trebuia sa "se simta" la plutonierul de companie, la comandantul de companie, pentru un echipament mai bun, pentru o invoire sau permisie. Cadrele procedau la fel cu superiorii - de! venea notarea de servici! -dar nu era coruptie, era "dreptul sefului". In productie, pentru o prima sau o crestere in categorie trebuia sa "misti" cate ceva - si tot asa peste tot.Sigur, exista si riscul de a fi descoperit; primitorul era avansat iar pagubasul sanctionat, sa se invete minte si altii. Pe timpul comunismului mai era si "telefonul"- asta batea orice ciubuc, dar nu era pentru oricine. Oricum si beneficiarul "telefonului" trebuia sa multumeasca ! Asa ca, fara suparare (si mandrie patriotica) putem trece coruptia la categoria "traditii nationale". Trist.

+1 (3 voturi)
moftronix3
8.03.2021, 21:36:13

In Comunism corupția a avut minimul său istoric. Nici nu se putea altfel. Populația nu lucra decât cu valori materiale mici. Corupție măruntă. Facultatea era pe bază de examen de admitere. Fraudele in acest domeniu se numărau pe degetele de la o mână. Proprietatea mare era de Stat, iar Justiția pedepsea puternic furtul de la Stat. Functiona Legea averii ilicite, făceai 3 ani pentru un furt minor la Metalo casnice. Averile erau supuse la verificare și la justificarea Legii. Desigur, Securitatea fura. Dar tot la nivel de fușereală. Rezultatele corupției se văd in nivelul de trai. Care era supus și el Legii ilicitului când devenea bogăție afișată..

moftronix3
8.03.2021, 21:39:12

Corupția lui Pacepa e a fost mare doar in condițiile in care coruptia generală era mică.

moftronix3
8.03.2021, 21:59:18

Este bine că se face lumină in chestia Pacepa. Trădătorul, coruptul și criminalul Pacepa a fost urcat de anticomunism pe un piedestal inalt dar mincinos. Pacepa a fugit din tară de corupt ce era. Era corupt in primul rând că era un impostor, un lingău care a lins multe cizme ca să ajungă mare stab. Pacepa nu a avut nimic de spus Americanilor despre regimul comunist. Nu avea ce, ăia știau tot. Nu a primit un șut in dos de la Americani pentru că s-ar fi descurajat alte trădări. Cât mai multe trădări de acest gen inseamnă o piatră de moară tot mai grea in cârca regimului. Regimul procedează corect, moral, când condamnă penal astfel de trădări. Pentru că regimul are o Constituție. Care prevede pedeapsa penală pentru cei care o incalcă in asemenea mod. Dacă regimul nu condamnă trădarea înseamnă că incalcă și el Constituția. In fond, Pacepa a trădat poporul romăn. Nu pe Ceausescu.

+1 (1 vot)
moftronix3
8.03.2021, 22:11:43

Cartea Orizonturi roșii a fost scrisă de oricine dar nu de Pacepa. Cuprinde majoritar gogoși. Reabilitarea lui Pacepa este un act rușinos de trădare națională. Pacepa era in slujba poporului, nu a lui Ceausescu. E incă o dovadă că Regimul actual este totalmente obedient Americii. Obediența față de URSS nu se mai simțea in anii 1865...1990. Atunci România avea relații bune cu toată lumea, cu RFG, cu USA, cu Israel, cu Palestina, cu China... A fost Epoca de Aur și sub acest aspect. Azi obediența față de Americani este covârșitoare. Și pare că se adâncește in timp. Culmea, parcă e din plăcere, din interes de a acapara puterea politică, poate Americanii nici nu cer asta. Cum ar veni, am căzut fix din lac in puț.

-1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările