Mafia universitară şi-a băgat coada în noua Constituţie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Comisia de revizuire a Constituţiei a introdus în noua Lege fundamentală un articol care oferă universităţilor independenţa absolută: abatoarele de studenţi nu vor mai putea fi controlate de nimeni

Articolele scandaloase adoptate de Comisia de revizuire a Constituţiei, condusă de Crin Antonescu, nu au ocolit nici domeniul educaţiei. Parlamentarii din Comisia de revizuire au completat articolul 32 din actuala Constituţie, care prevede, clar şi concis, că „autonomia universitară este garantată“. Astfel, la propunerea parlamentarilor PSD, în viitoarea Lege fundamentală, articolul 32 este mult mai complex: „ Autonomia universitară este garantată. Autonomia universitară implică capacitatea instituţiilor de învăţământ superior de a-şi gestiona direct şi nemijlocit patrimoniul, de a-şi alege ori, după caz, desemna, în mod independent, structurile şi funcţiile de conducere şi de a decide fără nici o constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare“.

MIZA CEA MARE: AFACERILE IMOBILIARE
Altfel spus, universităţile au primit independenţă totală şi asta nu printr-o lege ordinară sau printr-o ordonanţă de urgenţă, aşa cum a încercat Ecaterina Andronescu în decembrie anul trecut, ci chiar prin Constituţie. Însă, odată cu noua formulare, parlamentarii au dat frâu liber şi mafiei universitare.  

Ce se ascunde în spatele acestei completări, care, aparent, are rolul de a garanta autonomia universităţilor? Mai întâi, parlamentarii au stipulat că universităţile „au dreptul de a-şi gestiona direct patrimoniul“. Acest paragraf deschide o portiţă importantă pentru mafia imobiliară, universităţile private sau de stat primind dreptul de a tranzacţiona imobile. Deputatul PSD Ioan Adam nu vede în acest amendament un pericol. „Ce treabă avem noi cu universităţile private. Se va regla totul printr-o lege organică“, a declarat Adam pentru „Adevărul“.

Privind retrospectiv, avem numeroase exemple în care universităţile (chiar de stat) au fost implicate în afaceri imobiliare. Cel mai controversat caz este cel în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a luat în administrare 224 de hectare de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice din Bucureşti, condusă atunci de rectorul Ioan Niculae Alecu. Procurorii i-au trimis în judecată pe cei doi, acuzând că statul român a fost păgubit cu peste 300 de milioane de euro.

ÎNCERCAREA CROITORU
Nu este pentru prima dată când parlamentarii pun ochii pe patrimoniul universităţilor. În 2011, senatorii Cătălin Croitoru şi Petru Filip, pe atunci membri PDL, care au trecut între timp la PSD, au iniţiat o lege, adoptată tacit de Senat, care apăra interesele afaceriştilor din zona universităţilor private. Astfel, potrivit legii, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare trecea din proprietatea persoanelor juridice (fundaţiile care administrează universităţile) în proprietatea privată a fondatorilor. Era vorba de imobile de milioane de euro acumulate de universităţile particulare cu banii din taxele de şcolarizare. Legea a fost respinsă de Traian Băsescu, iar apoi a fost declarată neconstituţională de CCR.

LIBER LA NEPOTISM
Articolul 32, aşa cum a fost adoptat de Comisia condusă de Crin Antonescu, mai precizează că universităţile pot să-şi aleagă „în mod liber organele de conducere“. Această formulare dă unde verde ca unităţile de învăţământ superior să intre din nou sub controlul clanurilor universitare. Având în spate un articol constituţional, nimic nu-i mai poate împiedica pe profesori să-şi angajeze soţiile, fiii şi nepoţii în cadrul universităţii. „Asta înseamnă că profesorii pot să se aleagă ei între ei, asta am vrut să spunem“, a declarat Adam.

Mediul universitar românesc nu este străin de aceste feude universitare. Cele mai notorii cazuri au fost înregistrate la Universitatea de Ştiinţe Agricole din Iaşi, unde, în afara rectorului care îşi avea angajată soţia, existau alte opt familii, trei soţ-soţie şi cinci tată şi fiu. În Capitală, o facultate din cadrul Universităţii de Arhitectură plătea o familie compusă din tată, soţie, fiu şi noră.

Prin libertatea oferită prin viitoarea Constituţie, devin nu doar lipsite de conţinut, dar chiar neconstituţionale toate incompatibilităţile şi conflictele de interese reglementate în prezent prin Legea Educaţiei Naţionale.

CONTRADICŢIE ÎNTRE ARTICOLE
Totodată, prin noua Constituţie, universităţile pot „decide fără nicio constrângere exterioară cu privire la misiunile educaţionale şi de cercetare asumate“. Această prevedere scuteşte universităţile de a răspunde pentru standardele cursurilor, deoarece, principala instituţie care stă cu ochii pe calitatea învăţământului, Agenţia Română pentru Asigurarea Învăţământului Superior (ARACIS), va fi scoasă din ecuaţie. Contactat de „Adevărul“, preşedintele instituţiei, Ioan Curtu, nu era în temă cu schimbările operate de politicieni. „Nu sunt la curent. Nu ştiu despre ce este vorba, de ce să vă mint. Aşteptam să finalizeze. Lăsaţi-mă să mă documentez“, a spus Curtu.

Consiliul Legislativ, forul care a analizat proiectul de revizuire a Constituţiei, a cerut modificarea alineatului prin care universităţile au dreptul consfinţit de a decide programele universitare, deoarece se contrazice cu un alineat precedent, care stipulează: „statul stabileşte standardele de calitate în educaţie pentru fiecare nivel şi formă de învăţământ şi monitorizează respectarea acestora“.

Pentru oficialii din Ministerul Educaţiei, articolul privind autonomia universitară este o necunoscută. „Nu ştiu ce este în plus, nu am urmărit“, a spus Stelian Fedorca, secretar de stat.

O poziţie concretă a venit din partea fostului ministru al Educaţiei din timpul guvernării PDL, Daniel Funeriu. „Mafia universitară pe care am combătut-o în postura de ministru îşi introduce interesele direct în Constituţie, o Constituţie a unei găşti“, a spus Funeriu pentru „Adevărul“. 

Ecaterina Andronescu, „patroana“ autonomiei

Senatorii şi deputaţii au reuşit să consfinţească în noua Constituţie ceea ce nu a putut face Ecaterina Andronescu printr-o lege, în decembrie anul trecut, atunci când ocupa funcţia de ministru al Educaţiei. Ulterior, Ecaterina Andronescu a devenit preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat şi a susţinut introducerea autonomiei universitare în Constituţie. Motivul: „să nu mai fie doar garantată şi să nu mai fie călcată în picioare“.

„Este normal să descentralizăm sistemul şi să dăm mai multă autonomie universităţilor, aşa este în toată lumea, germanii, spre exemplu, au mers până la a avea universităţi independente şi asta trebuie să facem şi noi. Eu, personal, aş vrea să adaptez modelul german pe sistemul de învăţământ superior din România“, argumenta Andronescu.

În timpul lucrărilor din Comisia de revizuire a Constituţiei, înainte de a vota articolul în forma finală, parlamentarii PSD se îndemnau să voteze amendamentul: „Trebuie votat, e venit de sus, de la Remus (n.r. - Remus Pricopie, ministrul Educaţiei)“, spuneau membrii PSD.  Remus Pricopie i-a succedat Ecaterinei Andronescu în scaunul de ministru şi este cunoscut ca un apropiat al acesteia. Contactat de „Adevărul“, deputatul PSD Ioan Adam, membru în Comisia de revizuire, a declarat că acest articol a venit din partea mediului universitar. „Mai trebuie umblat pe text, mai trebuie cizelat, asta e clar“, a spus Adam.

Băsescu taxează mercantilismul

Preşedintele Traian Băsescu a tras din nou un semnal de alarmă privind situaţia sistemului educaţional românesc, arătând că învăţământul profesional vine în contradicţie cu interesele financiare ale universităţilor private. „Ori înţelegem că avem obligaţia să renunţăm la mercantilismul din educaţie şi să dăm şanse copiilor, ori, dacă nu, vom avea generaţii sacrificate. Eu voi rămâne susţinător fără rezerve al consolidării învăţământului profesional în România“, a mai spus Băsescu.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite