Maghiarii forţează autonomia în plin Centenar. De ce devine Dragnea tot mai dependent de UDMR

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Kelemen Hunor şi Liviu Dragnea. Foto: Mediafax
Kelemen Hunor şi Liviu Dragnea. Foto: Mediafax

Maghiarii cer din nou autonomie folosind ca argument chiar Rezoluţia de la Alba Iulia din 1918. Solicitarea vine în contextul în care PSD are nevoie mai mare ca oricând de voturile UDMR, după ce coaliţia a pierdut majoritatea în Camera Deputaţilor.

Tema autonomiei Ţinutului Secuiesc e readusă pe agenda publică de UDMR la doar două zile după sărbătorirea a 100 de ani de la Marea Unire, dar mai ales în contextul în care coaliţia PSD-ALDE a pierdut majoritatea la Camera Deputaţilor. De altfel, în momentele de cotitură ale social-democraţilor, UDMR şi-a arătat sprijinul, însă doar după obţinerea promisiunii că PSD va vota proiecte cu miză pentru comunitatea maghiară.

Aleşii formaţiunii conduse de Kelemen Hunor au depus în Parlament, luni, un proiect în care se vorbeşte inclusiv de „autonomia specială“, acolo unde o minoritate are o proporţie semnificativă, în cazul României fiind vorba de judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, exact unde domină populaţia de etnie maghiară.

„Credem că în anul Centenar a sosit momentul ca principiile care vizează convieţuirea interetnică să fie transpuse în lege, astfel cum au fost formulate în rezoluţia adoptată la Adunarea Naţională: «Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlucuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi un drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indiviziilor ce-l alcătuiesc», drept pentru care am depus prezenta iniţiativă legislativă“, se arată în iniţiativa UDMR, care pleacă de la principiile enunţate în Rezoluţia de la 1 decembrie 1918, când s-a vorbit de acordarea de drepturi şi „popoarelor conlocuitoare. 

Privilegii în alegeri

Însă, UDMR nu solicită doar autonomia Ţinutului Secuiesc, ci şi alte prevederi în favoarea sa. În primul rând, cei din UDMR vor ca minorităţile istorice să aibă alt tratament în ceea ce priveşte alegerile europene şi alegerile locale, adică să aibă un număr de locuri asigurat, care să fie direct proporţional cu procentul acestora din populaţia totală a României. Adică, în cazul UDMR, să aibă 7% din mandatele pentru Parlamentul European şi un procent similar în mandatele rezultate în urma alegerilor locale.

Iniţiatorii s-au gândit să-şi facă viaţa mai uşoară şi în competiţia electorală naţională. Astfel, printr-o prevedere a proiectului, UDMR vrea să i se asigure automat 7% din locurile din Parlament, chiar dacă la vot obţine mai puţin sau dacă nu întruneşte măcar pragului electoral, în prezent de 5%. 

Promovarea în magistratură pe criterii etnice

UDMR vrea o mai bună reprezentare a etnicilor maghiari şi a altor minorităţi istorice în instanţele de judecată şi parchetele de pe lângă acestea. Mai precis, UDMR cere ca în instanţe şi parchete să se facă angajări ale persoanelor care provin din diferite minorităţi, pentru a fi o reprezentare proporţională în raport cu populaţia din ţară. Prevederea s-ar putea lovi de probleme de constituţionalitate, în sensul că s-ar schimba criteriile de admitere şi promovare ale celor din instanţă şi parchete, având loc un tratement diferenţiat.

Aleşii UDMR cer ca la nivelul ministerelor, dar şi în serviciile publice descencentrate, să se asigure angajarea sau numirea de personal, inclusiv de conducere, proporţional cu numărul persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale istorice, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local. Practic, la concursuri ar urma să se ţină cont şi de criteriul etnic, pentru a se respecta proporţionalitatea. Bizar e cel puţin un aspect din proiectul de lege. Problema învăţământului în limba maghiară, un subiect des amintit de UDMR, nu e nicidecum rezolvată prin indicarea unor prevederi clare, ci se lasă la latitudinea unei legi ulterioare. 

De ce devine Liviu Dragnea tot mai dependent de UDMR

Noua ofensivă a UDMR vine în contextul în care PSD-ALDE a pierdut majoritatea la Camera Deputaţilor, iar periclitată imediat este chiar poziţia de preşedinte al acestui for. Schimbarea lui Liviu Dragnea din fruntea Camerei Deputaţilor atârnă de o singură condiţie: unificarea Opoziţiei. Victor Ponta, care a stricat majoritatea PSD-ALDE din Camera Deputaţilor, va propune zilele următoare schimbarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, astfel încât Liviu Dragnea să nu mai rămână al treilea om în stat. Iată care sunt paşii.

Primul pas: Modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor. În acest moment, Regulamentul spune că „propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus şi căruia îi aparţine funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor“. Aşadar, cum Dragnea a fost propus ca preşedinte de grupul PSD, tot grupul PSD trebuie să-i ceară demisia. Însă preşedintele grupului PSD din Camera Deputaţilor este Daniel Suciu, deputat de Bistriţa, filială condusă de Radu Moldovan, unul dintre oamenii fideli liderului PSD. Aşadar, Daniel Suciu nu va cere schimbarea lui Dragnea. Ce soluţii mai există?

Pasul doi: Fostul lider PSD Victor Ponta, în calitate de deputat, a anunţat, încă din luna septembrie, că va depune un amendament pentru modificarea Regulamentului, tocmai pentru a uşura mătrăşirea lui Dragnea. „Spre exemplu, o treime dintre deputaţi să poată propune schimbarea preşedintelui“, a spus Ponta. În urmă cu două luni, Ponta doar a vorbit, fără să depună amendamentul promis la Comisia de Regulament.

Pasul trei: Potrivit unor surse politice, Ponta va depune amendamentul zilele viitoare. Apoi vor începe dezbaterile în Comisia de Regulament din Camera Deputaţilor, condusă de Eugen Nicolicea, unul dintre cei mai feroce suporteri ai lui Dragnea. În Comisia de Regulament sunt 7 membri: câte unul de la PSD, ALDE, UDMR, PNL, USR, PMP şi Minorităţi. Calculele arată că amendamentul ar putea primi aviz favorabil din partea Comisiei cu o singură condiţie: Opoziţia să fie unită. Practic, dacă UDMR sau minorităţile naţionale ar vota alături de PNL, USR şi PMP, atunci propunerea lui Ponta ar ajunge în plen cu aviz pozitiv. însă avizul e doar consultativ.

Pasul patru: Cu aviz pozitiv sau negativ, propunerea lui Ponta va ajunge pe masa plenului, unde Dragnea e obligat să o pună pe ordinea de zi, mai devreme sau mai târziu. În această fază, este suficient votul Opoziţiei unite. Dar asta ar însemna ca PNL, USR, PNP, UDMR şi minorităţile naţionale să voteze împreună. Teoretic, e posibil. Practic, e aproape imposibil, având în vedere că maghiarii au fost de cele mai multe ori de partea PSD. Însă voturile UDMR pot fi anulate de parlamentarii din „grupul puciştilor“. Surse politice susţin că Gabriela Firea, Paul Stănescu, Mihai Tudose şi Marian Neacşu controlează, pe hârtie, suficienţi parlamentari ca planul iniţiat de Ponta să fie dus la bun sfârşit.

Pasul cinci: În cazul în care Regulamentul este modificat, Dragnea poate fi revocat imediat din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, deci şi poziţia sa în fruntea partidului va fi şubrezită.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite