MARILE SPERANŢE. Influenţa votului din străinătate şi direcţia ţării după alegeri

Rezultatul alegerilor prezideţiale de anul acesta a reprezentat fără îndoială o „lebădă neagră”, genul de eveniment cvasi-imposibil de anticipat şi capabil, pe temen mediu şi lung, să schimbe complet raportarea românilor la cadrul social şi politic.

Un lucru asemănător se poate spune şi despre tema ce a dus în final la creşterea mobilizării unui electorat – tinerii in special - care de regulă stă acasă şi care de această dată a reuşit să încline balanţa în direcţia candidatului ACL. Desfăşurarea votului din străinătate, ce a ocupat între tururi un spaţiu central în dezbaterea electorală, a constituit unul dintre elementele definitorii ale victoriei lui Klaus Iohannis în faţa lui Victor Ponta.

Acum, când voturile au fost numărate, întrebarea la care opinia publică aşteptă un răspuns este cât de mult au influenţat în realitate problemele apărute la secţiile de votare din străinătate turul secund al prezidenţialelor. Ancheta sociologică realizată de INSCOP la comanda Adevărul în perioada 27 noiembrie – 2 decembrie 2014 poate oferi din acest punct de vedere câteva explicaţii importante din perspectivă socială şi politică. Astfel, dacă 52,3% dintre cei care declară că au votat spun că desfăşurarea votului în Diasporă nu a influenţat în niciun fel decizia de a se prezenta la urne, un procent de 26,8% au fost motivaţi în mare măsură de desfăşurarea procesului electoral în străinătate, lor adăugându-se alţi 19,8%, care afirmă că au fost influenţaţi într-o mică măsură.

De asemenea, importantă este şi proporţia celor care au declarat că problemele din străinătate de la primul tur au determinat opţiunea lor de vot în turul secund, 22,5% indicând o influenţa foarte mare, iar 20,1% o influenţă mică. Altfel spus, rezultatul final al votului a fost influenţat într-un mod determinant de problemele apărute în străinătate, ele definind între tururi comportamentul unui sfert din electori.

Acest trend este scos în evidenţă cel mai bine de raportarea populaţiei tinere la toate aceste probleme. Dintre persoanele cu vârsta între 18 şi 34 de ani care s-au prezentat la vot, 37,1% au declarat că problemele din Diasporă au influenţat în mare măsură decizia lor de a merge la urne. Comparativ, procentele în rândul celorlalte categorii de vârstă sunt sensibili mai mici, fiind de 26,2% pentru categoria 35-49 de ani, de 22,9% pentru categoria 50-64 ani şi de doar 17,8% pentru cei peste 65 de ani. Concluzia pe care o putem trage de aici este că explicaţiile intuitive legate de influenţa votului tinerilor care utilizează într-o proporţie mai mare Internetul pentru informare se confirmă şi din datele defalcate socio-demografic.

O altă faţetă a cercetării este şi cea legată de impactul pe care l-au avut alegerile în ceea ce priveşte percepţia românilor asupta direcţiei în care se îndreptă ţara. La acest moment, comparativ cu precedentele analize INSCOP, există o inversare a raportului dintre cei care declară că România merge într-o direcţie bună şi pesimişti. Victoria lui Klaus Iohannis a generat între sondajul Inscop din luna octombrie şi cel din prezent creşterea de la 31,5% la 56,3% a celor optimişti din punctul de vedere al viitorului ţării noastre. Procentul foarte mare de ”optimişti” se datorează şi unei părţi importante a votanţilor lui Victor Ponta, care apreciază probabil faptul că Guvernul condus de liderul PSD a rămas în funcţie. Cifrele aproape fără precendent în ultimii 5-7 ani ale direcţiei bune demonstrează că există un orizont mare de aşteptare atât în ceea ce îl priveşte acţiunea noului preşedinte cât şi activitatea Guvernului.

Demn de remarcat este însă că valoarea medie de 31,5% dintre românii care consideră că ţara merge într-o direcţie greşită este depăşită în cazul persoanelor în vârstă (40,6%), cu venituri mici (37,4%), cu studii primare (36,7%) şi care provin din mediul rural (34%).

În fine, un alt efect cuantificabil al rezultatului alegerilor asupra opiniei publice româneşti este reprezentat de procentul celor care declară că s-au prezentat la urne, de 85,2% în cercetarea INSCOP, superior prezenţei reale. Admiţând că între 3 şi 3,5 milioane de români de pe listele electorale permanente sunt plecaţi în străinătate şi că, pe cale de consecinţă, prezenţa reală la vot pe teritoriul României a fost în jurul valorii de 75%. Ceea ce înseamnă că aproximativ zece procente dintre români au declarat că s-au prezentat la urne cu toate că nu au făcut-o. Deşi trendul este perfect normal, având în vedere redefinirea post-factum a comportamentului electoral influenţat de conformism, semnificativ este că vorbim de o diferenţă de 10%  care demonstrează în final orizontul mare de aşteptări apărute după 16 noiembrie.

Alegerile prezidenţiale reprezintă lupte politice care în mod tradiţional schimbă percepţia societăţii despre cadrul politic şi despre evoluţia ţării în ansamblu. Surpriza alegerilor de anul acesta nu face decât să potenţeze această redefinire a cadrului social, creând în acelaşi timp şi un orizont de aşteptare extrem de mare pentru instituţiile politice româneşti în ansamblul lor. Aşa cum a dovedit-o, de exemplu, mandatul lui Emil Constantinescu, faptul că mulţumirea sau nemulţumirea populaţiei este relativă la aşteptările iniţiale poate atârna greu pe viitor. Rămâne de văzut astfel în ce măsură şi în cât timp euforia din prezent se va transforma sau nu într-o altă dezamăgire profundă faţă de clasa politică românească.